În acest an, Ministerul Finanțelor trebuie să ramburseze 121 mil. euro FMI, însă în 2013 și 2014 sumele care trebuie plătite se apropie de 1 mld. euro. BNR va trebui să plătească în acest an circa 1,44 mld. euro, diferența până la totalul de 1,9 mld. euro care trebuie plătit la FMI în 2012 reprezentând dobânzi. BNR rambursează împrumutul FMI de la rezervă, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbește poziția valutară a României.
Banii împrumutați de la Comisia Europeană trebuie restituiți de Finanțe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde de euro.Din împrumutul de la Fondul Monetar Internațional (FMI), de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferența intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană (CE), de circa 5 mld. de euro, au fost direcționate doar către Finanțe.
Rambursarea împrumuturilor se face în tranșe, însă Finanțele se confruntă deja cu o datorie publică în creștere rapidă de la o lună la alta.
Necesarul de finanțare al României a fost și rămâne ridicat, pentru acest an fiind estimat la circa 70 mld. lei (circa 16 mld. euro). Necesarul de finanțare include aproximativ 11 mld. lei în contul deficitului bugetar care ar urma să fie ajustat semnificativ, la 1,9% din PIB.
În plus, în mai 2012 ajunge la scadență un împrumut de 700 mil. euro contractat de pe piețele internaționale în 2002, dar și o emisiune de titluri pe piața internă, denominată în euro, în sumă de 793,8 mil. euro.
Până acum autoritățile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială în urmă cu aproape trei ani – cel mai mare împrumut din istoria României și cât jumătate din bugetul țării. Dobânda anuală plătită la FMI este de 3,5%, calculată la soldul tragerilor efectuate până la data respectivă și nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE.
În următorii opt ani, Finanțele trebuie să plătească la FMI și la Comisia Europeană aproximativ 7 mld. euro.
Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că la finele anului 2011 rezervele valutare au ajuns la 33,2 mld. euro. Ar fi de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile piețelor financiare.
“Nu cred că vor fi probleme în rambursarea împrumuturilor de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială întrucât rezervele internaționale ale BNR sunt foarte mari în prezent și în anii următori acestea vor fi alimentate de intrările din absorbția fondurilor UE și eventual de împrumuturile statului pe piețele internaționale”, a comentat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Prima plată a principalului va avea loc pe data de 6 august 2012 și va fi în sumă de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST), ceea ce reprezintă peste 600 mil. euro la cotația din prezent a DST.
De unde ia Trezoreria bani să plătească datoria la FMI și CE
Este foarte important ca România să îmbunătățească absorbția fondurilor europene și să atragă cât mai mulți investitori străini.
Din toamna anului trecut, România a început să se confrunte cu ieșiri nete de capital, iar accesul pe piețele financiare internaționale este blocat din cauza percepției de risc. Iar absorbția de fonduri europene continuă să fie dezamăgitoare.
Trezoreria are un buffer de lichidități care acoperă cheltuielile pe 4 luni, nivelul fiind estimat la circa 3 mld. euro.
Însă, în ipoteza în care autoritățile române nu vor reuși să atragă mai multe fonduri UE, iar investițiile străine vor continua să se prăbușească situația s-ar putea complica în următorii ani.
O alternativă pentru suplimentarea resurselor ar fi vânzarea unor pachete de acțiuni din companiile de stat.
Soluția extremă ar fi accesarea, din nou, a banilor de la FMI, de această dată din cadrul acordului stand-by început în 2011, tratat până în prezent drept un acord de tip preventiv, adică nu am tras bani din sumele eliberate de Fond. FMI a pus la dispoziția Bucureștiului, până acum, trei tranșe de bani care însumează 1,6 mld. euro și care pot fi accesate în caz de necesitate. La nevoie, FMI va pune la dispoziția României până la 3,6 mld. euro. Acordul cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reușit să iasă din recesiune, România experimentând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriașe și să genereze arierate.
Obiectivul principal al noului program cu FMI și Comisia Europeană este consolidarea creșterii economice, însă, până acum, redresarea a fost destul de lentă. Acordul semnat în martie se concentrează și pe continuarea reformei în sectorul sanitar și pe restructurarea/privatizarea/eficientizarea companiilor de stat cu pierderi și care generează arierate.
Unii analiști cred că România va trage bani din împrumutul de la FMI, finanțarea externă pentru deficitul bugetar și deficitul de cont curent figurând pe lista principalelor îngrijorări legate de economie în 2012. Situația este agravată de ieșirile de capital, absența noilor finanțări bancare și de recuperarea slabă pe componenta investițiilor străine directe.
Ținta de deficit bugetar de 1,9% din PIB, setată de autorități pentru 2012, pare ambițioasă și dificil de finanțat la costuri rezonabile, având în vedere că România va concura pentru finanțare cu țări europene care au ratinguri mai bune.