Președintele României Traian Băsescu a anunțat ieri la începutul
unei discuții cu Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI pentru
România, că în luna octombrie va fi discutată continuarea
acordului cu Fondul.
Încă nu este clar care va fi tipul noului acord, adică dacă vom
continua să luăm bani de la Fond sau va fi doar un acord preventiv,
adică un acord care nu presupune tragerea banilor, ci doar o
garanție că statul îi poate împrumuta dacă este nevoie. Oricum,
aceasta înseamnă că statul român intră în spirala datoriilor
achitate din alte datorii, ceea ce este cea mai ușoară cale pentru
un stat să devină dependent de datoria externă și să nu-și mai
găsească drumul spre dezvoltare. Situația este mult mai rea decât
cea prezentată de Guvern și Banca Națională în martie 2009, când au
anunțat peste noapte un împrumut de 20 de miliarde de euro, cel mai
mare din istoria României și cât jumătate din bugetul țării și
arată eșecul administrării finanțelor țării.
“De această dată vă aflați în România doar pentru a celebra
aniversarea Băncii Naționale a României. Mă bucur să vă văd din
nou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare,
ci o evaluare a dificultăților pe care le întâmpinăm”, a spus
Băsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.
Propunerea președintelui către reprezentantul FMI a fost ca, la
momentul vizitei din octombrie, să fie luat în considerare viitorul
acord dintre România și FMI: “Să vedem dacă soluția corectă este
extinderea acordului existent sau să avem un acord preventiv –
acesta este mesajul meu principal către dumneavoastră și, în
același timp, dorim să continuăm împreună reformele structurale și
absorbția fondurilor europene. Trebuie să creăm spațiul fiscal
necesar pentru absorbția fondurilor europene”.
Recent, Jeffrey Franks a declarat că guvernul și-a exprimat
interesul pentru a avea un nou aranjament, însă a subliniat că este
prematură discuția pentru că mai sunt mai multe luni din actualul
acord.
ZF a scris în ediția de luni că Guvernul Boc remaniat se
pregătește să înceapă luna viitoare negocierile cu FMI pentru un
nou împrumut prin care să fie asigurată inclusiv rostogolirea
ratelor din acordul actual de aproape 13 mld. euro care expiră în
primăvara anului viitor.
Necesarul de finanțare este ridicat în acest moment și va rămâne
ridicat și în anii următori. În 2011 România va avea de finanțat un
deficit bugetar de cel puțin 6 mld. euro, dacă va reuși să reducă
nivelul acestuia la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an.
Către FMI va avea de achitat peste 280 mil. euro, iar în 2012, când
începe rambursarea ratelor de capital, nota de plată va crește la
1,8 mld. euro.
“În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică mică
în acest moment, iar profilul acesteia pe maturități nu este unul
favorabil – mare parte din datorie fiind pe termen scurt, ceea ce
face ca necesarul de refinanțare a acesteia să fie mare. În plus,
deficitul bugetar este foarte mare”, a comentat Ionuț Dumitru,
economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Raiffeisen este una dintre băncile care are cele mai mari expuneri
pe titluri de stat emise de statul român.
În aceste condiții, Dumitru apreciază că un potențial nou acord cu
FMI și Comisia Europeană ar putea acoperi o parte din necesarul de
finanțare ridicat din anii următori, dar ar fi și o sursă de
credibilitate în fața investitorilor.
“Statul s-ar putea împrumuta în condiții mai bune în cadrul unui
nou acord cu FMI și Comisia Europeană și ar exista o garanție că
reformele structurale vor fi continuate.”
România a cumpărat timp prin acordul de anul trecut pentru a face
ajustarea mai ușoară, în opinia lui Dumitru, care este și
președintele Consiliului Fiscal. “Dacă nu ar fi fost semnat acordul
cu FMI și CE, statul ar fi fost nevoit să se împrumute doar de pe
piața internă, la dobânzi foarte mari, sau chiar să se afle în
imposibilitatea de a se finanța. Acordul de finanțare externă este
o măsură temporară, menită să facă ajustarea economică mai ușoară,
mai suportabilă, și să ofere răgazul necesar pentru a face reforme
structurale.”
La momentul contractării împrumutului în 2009, autoritățile au
afirmat că supravegherea internațională va da credibilitate
României, permițându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pe
piețele de capital. Experiența Ungariei, care a renunțat la acordul
cu FMI și se finanțează în continuare pe piața de capital, pune
însă sub semnul întrebării aceste argumente.
Poate să finanțeze România deficitul doar de pe piețe, fără
FMI?
România ar putea finanța deficitul bugetar fără FMI cu o condiție:
să fi dat dovadă până acum de implementarea în mod credibil a
ajustării fiscale. În realitate noi am ratat țintele chiar și cu
supravegherea FMI, susține Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al
ING Bank, bancă ce este, de asemenea, unul din creditorii statului
român. Atunci la ce a mai fost de folos FMI?
“Renunțarea la FMI ar fi posibilă dacă se adoptă măsuri dure de
ajustare fiscală și dacă acestea dau roade rapid. Altfel,
capacitatea de auto-finanțare ar avea de suferit puternic. Un nou
acord cu FMI e necesar fiindcă ar oferi piețelor garanția
implementării reformelor fiscale în România. Noi am arătat până
acum în ultimii 10-15 ani o capacitate redusă de autoguvernare,
deci nu există garanția continuării ajustării fiscale, iar
politicul este o amenințare permanentă”, a spus Chideșciuc. El
consideră că nu va fi vorba de un nou împrumut financiar, ci mai
degrabă de un acord preventiv sau de instrumentul recent introdus –
PCL (precautionary credit line) – care se adresează țărilor cu
vulnerabilități moderate.
Și analistul Dragoș Cabat consideră că România ar putea să se
orienteze și spre varianta unei linii de credit preventive, noua
facilitate anunțată de FMI la sfârșitul lunii august sau să opteze
pentru un acord de tip preventiv. “România are nevoie doar de
garanția FMI în spate, nu mai mult, ca să revină pe piețe și să
acceseze la costuri bune. Un acord de tip preventiv ar fi mai
normal. Ar fi suficient să ne țină deschise ușile către
investitorii privați internaționali. Și am putea să ne finanțăm de
pe piețe. Acordul cu FMI este în primul rând de imagine.”
În ceea ce privește direcționarea resurselor obținute, Cabat
apreciază că ideal ar fi să meargă spre investiții. “Banii vor fi
alocați acolo unde este nevoie. Ideal ar fi să fie direcționați
spre investiții. Reformele în sectorul public trebuie să fie
continuate.”
Ce este linia de credit preventivă a FMI
Linia de credit preventivă, “precautionary credit line”, a fost nou
introdusă în “oferta FMI” la finele lunii august și este destinată
țărilor cu vulnerabilități moderate. Linia de credit nouă vizează
state care nu se califică pentru linia de credit flexibilă.
Împrumutul este evaluat, printre altele, în funcție de capacitatea
beneficiarului de a se finanța de pe piețe, de disciplina fiscală,
politica monetară și sănătatea sistemului bancar al acestuia.
