După doi ani de cădere economică abruptă, când modelul economic bazat pe consum – care a permis totuși creșterile economice însemnate – și-a arătat limitele, economiștii se întreabă care ar trebui să fie modelul de urmat pentru reluarea dezvoltării.
Pentru România, provocarea este dublă pentru că ea are de recuperat decalaje imense față de UE. Când “tigrul irlandez” își arăta în deceniile trecute colții uimind prin rapiditatea cu care creștea din punctul de vedere economic, Irlanda pleca totuși de la o medie a PIB-ului UE de 70%. Iar România se află acum, după 20 de ani de la căderea comunismului și în al cincilea an de la integrarea în UE, abia la 42-43% din PIB-ul UE. Cum împaci nevoia masivă de fonduri de consum cu realitatea care arată că o creștere economică astfel obținută poate avea un revers dureros?
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, crede că epoca consumului a apus, iar modelul de austeritate dură propus de Germania nu poate fi evitat. Laxitatea politicii monetare în lume, în ultimii 10 ani, care a fost adoptată și de către România, a echivalat cu un transfer masiv dinspre cei care au economisit bani spre cei care au cheltuit și a pus sub semnul întrebării și viitorul. “S-a produs un transfer masiv al resurselor dinspre generațiile viitoare spre a noastră. Cum atunci să-ți mai pui problema că modelul german nu este corect? Nu există altă cale decât să respecți strictețea fiscală germană. Poți, desigur, să te duci să te împrumuți pe piețele financiare, dar cu niște costuri masive atunci când piețele realizează că ai probleme”, a susținut Lazea la un seminar despre modul în care România poate reduce decalajele față de Europa.
Bogdan Murgescu, istoric al economiei, profesor la Universitatea din București, spune că România are în continuare o bună șansă de a reveni economic și de a recupera din decalajele față de UE, cu condiția să realizeze că avantajul costului redus al forței de muncă va fi pierdut pe măsură ce decalajele se vor reduce.
Provocarea majoră va fi atunci când România va atinge 60% din PIB-ul UE, nu acum când are 42-43%.
“Să ajungi de la 40% din media PIB-ului UE la 60% este o mare realizare. Dar după? Aceasta este marea provocare pentru că pierzi avantajul forței de muncă ieftine și trebuie să te concentrezi pe realizarea unor lucruri cu valoarea adăugată mai mare”, menționează Murgescu.
El arată că dificultățile economice prin care trece România trebuie tratate ca o oportunitate pentru că țara este obligată să-și facă ordine în funcționarea instituțiilor.
“Convergența este posibilă când conjunctura și mixul unor politici sunt bune. Acum, pentru România, conjunctura este bună. Austeritatea nu împiedică recuperarea decalajelor, dar te obligă să faci ordine în instituții, iar funcționarea instituțiilor este esențială pentru creșterea economică”, spune Murgescu.