Olanda este una dintre cele mai bogate țări din zona euro, care adesea sprijină Germania, cea mai mare economie europeană, în eforturile acesteia de a ghida continentul pe calea austerității.
Olanda se confruntă însă cu moștenirea unei bule imobiliare care a făcut implozie din cauza crizei financiare din 2008. Declinul este la fel de acut precum este în Spania sau Irlanda, dar pune presiuni mari pe o economie considerată a face parte din “miezul” puternic al zonei euro. Olanda este, alături de Germania, Finlanda și Luxemburg, în clubul restrâns al statelor europene care își păstrează încă ratingul de credit AAA din partea celor trei mari agenții de evaluare financiară, scrie The Wall Street Jornal.Prețurile locuințelor au scăzut cu aproape 16% de la maximul atins în 2008 și au atins minimul ultimilor opt ani în august, potrivit datelor oficiale. Autoritățile se așteaptă ca prețurile să scadă și în următorii ani, în condițiile în care guvernul va continua să implementeze reforme pentru piața muncii.
Datoriile, călcâiul lui Ahile al Olandei
Tentate de facilitățile fiscale și relaxarea criteriilor de creditare, băncile olandeze s-au angajat la sfârșitul anilor ’90 într-o cursă frenetică a creditării, scânteia care a aprins bula de pe piața imobiliară și a făcut ca familiile olandeze să fie printre cele mai îndatorate din Europa.
Olandezii au putut să împrumute de până la 12 ori mai mult decât veniturile lor pentru a-și cumpăra locuințe. Olanda a ajuns astfel să aibă cea mai mare datorie cu ipotecile per capita din UE. Boom-ul s-a sfârșit în 2008, când piața creditului a înghețat, iar băncile au tăiat finanțarea pentru a-și consolida capitalul. ING, unul dintre cele mai mari grupuri bancare olandeze, a estimat la începutul lunii august că până anul viitor aproximativ 25% din datoriile ipotecare vor fi mai mari decât valorează locuințele.
Datoria legată de ipoteci a crescut de la 140 de miliarde de euro în 1995 la 640 miliarde de euro anul trecut – depozitele atingeau doar jumătate din această valoare, adică de la echivalentul a 46% din PIB la 105% din PIB.
Nivelul ridicat al datoriei face ca unii analiști să avertizeze că Olanda este în aceeași situație ca Spania și Italia din punct de vedere fiscal, țara având nevoie de scăderea cheltuielilor publice și reforme structurale pentru a revigora economia și a întări încrederea investitorilor, potrivit Thomson Reuters.
“Olanda se confruntă cu aceleași probleme ca Italia și Spania. Tăierile sunt necesare în egală măsură în aceste țări pentru a readuce sub control balanța bugetului de stat, iar simultan trebuie implementate reforme care să garanteze creșterea economică”, se arată într-un raport al think tank-ului olandez CPB, ale cărui analize sunt luate în calcul de guvernul de la Amsterdam în stabilirea politicilor fiscale.
Grupul recomandă ca exemple de măsuri care ar stimula creșterea economică ridicarea vârstei minime de pensionare, limitarea unor returnări fiscale pe plățile aferente dobânzilor la credite ipotecare și reducerea transferurilor sociale din zona șomajului și disponibilizărilor.
De asemenea, Comisia Europeană a avertizat în februarie guvernul olandez că datoriile imobiliare ridicate depășesc cotele de siguranță. În plus, economiștii atrag atenția asupra ratei ridicate a șomajului și a numărului tot mai mare de falimente. Unii analiști merg chiar mai departe, subliind riscul ca Olanda să fie nevoită să ceară asistență financiară internațională.
Gigantul Royal Dutch Shell, cea mai mare companie din Olanda
Royal Dutch Shell este a doua companie ca mărime la nivel mondial după veniturile din 2011 și unul dintre primii șase giganții energetici din lume. Anul trecut, Shell a avut venituri totale de 484.489 milioane dolari, cu aproape 30% mai mult decât în 2010. Potrivit datelor din septembrie, cel mai mare acționar al companiei este fondul de investiții BlackRock, care deține 5% dintre acțiuni. Qatar Investment Authority a anunțat că intenționează să își majoreze participația de la 3% la 7%.
Shell activează în industria petrolieră și a gazelor naturale, ceea ce include explorarea, producția, rafinarea, distribuția și comercializarea petrolului și a gazelor naturale. În plus, compania operează și în domeniul energiei regenerabile. Shell este prezent în peste 80 de țări, are 90.000 de angajați și 43.000 de benzinării în întreaga lume.
Ce înseamnă Olanda pentru economia României
Olanda este sursa celor mai multe investiții directe străine, cu un sold de 11,98 miliarde euro din 1990 până la 31 decembrie anul trecut, pe următoarele locuri plasându-se Austria, cu un sold de 9,66 miliarde euro, și Germania, cu 6,27 miliarde euro.
Anul trecut, din Olanda au venit investiții de 1.08 miliarde euro. De asemenea, Olanda ocupă primul loc în clasamentul țărilor de rezidență ale investitorilor în societăți comerciale cu participare străină la capitalul social, până la 31 decembrie fiind înregistrate 4.023 companii cu participare olandeză la capitalul social (2,29% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 5,977 miliarde euro (19,72% din total).
Principalele domenii în care s-au orientat investițiile olandeze în România sunt industria construcțiilor navale, industria alimentară, industria chimică, logistica, agricultura și sectorul financiar-bancar.
De altfel, cea mai mare companie străină care a avut România pe harta afacerilor este grupul energetic Shell. Alte companii olandeze mari cu investiții în România sunt Unilever, ING Group, ABN AMRO, Philips, Damen Shipyards, Heineken, KLM și KPMG.
Unilever, care deținje mărci precum Dero, Omo, Cif, Domestos, Coccolino, Dove, Rexona, Axe, a intrat în țară în anul 1995 și de atunci a investit aproape 125 mil. euro. O parte semnificativă din vânzările grupului este generată de producția obținută pe platforma industrială din Ploiești.
Unilever este reprezentat pe piața românească de către compania regională Unilever South Central Europe – care coordonează din București operațiunile de marketing și vânzări în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova și Kosovo – și de Unilever România, compania care gestionează capacitățile de producție de pe platforma de la Ploiești.
ING Group este prezent pe segmentul bancar, al asigurărilor de viață, al pensiilor și leasingului.
În domeniul comercial, Olanda este unul dintre cei mai importanți parteneri ai României. Astfel, Olanda s-a plasat pe locul opt în rândul destinațiilor pentru exporturile românești în primele cinci luni ale anului, cu un total de 502 milioane euro. În schimb, România a importat bunuri olandeze în valoare de 782,2 milioane de euro.
Olandezii, cei mai înverșunați opozanți ai prezenței României în spațiul Schengen
“Ne opunem aderării României și Bulgariei la Schengen. Ceea ce dorim sunt garanții absolute că cele două țări aplică criteriile Schengen. Avem nevoie de rapoarte favorabile în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care să confirme că cele două state fac ceea ce este necesar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Există progrese, dar nu sunt suficiente”, declara în această primăvară premierul olandez Mark Rutte.
Guvernul olandez este singurul care blochează aceste aderări, după decizia Finlandei din noiembrie anul trecut de a renunța la opoziția sa. Extinderea spațiului Schengen necesită consimțământul în unanimitate al statelor membre. Spațiul Schengen, care se întinde din Portugalia până în Polonia și în care se poate circula liber pe cale terestră sau aeriană, cu o simplă carte de identitate, a fost obiectul unor tensiuni importante din cauza temerilor legate de imigrația clandestină. România a acuzat guvernul olandez de centru-dreapta al lui Rutte că este ostaticul extremei-dreapta, deoarece guvernează cu sprijinul Partidului Libertății al lui Geert Wilders.
“România are Albița. Olanda are Rotterdamul. Da? Îmi pare rău, nu Albița e poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Și nu România, din neputință, a legalizat prostituția, nu România, din neputință, a legalizat consumul de droguri”, a spunea la sfârșitul anului trecut președintele Traian Băsescu.
Cel mai bogat olandez este… o berăriță
Cu o avere netă de 7,7 miliarde de dolari, Charlene de Carvalho-Heineken ocupă locul 120 în topul Forbes al miliardarilor lumii. Carvalho-Heineken a moștenit în urmă cu un deceniu, de la tatăl ei, Freddy Heineken, o participație de 25% la producătorul olandez de bere Heineken, al treilea ca mărime la nivel mondial. Compania deține peste 170 de brand-uri premium în peste 65 de țări. Mamă a cinci copii, Carvalho-Heineken a studiat dreptul la Universitatea din Leiden și este membră a clubului elitist de schi Corviglia. “Berărița” este căsătorită cu Michel de Carvalho, un expert financiar implicat în afacerile Citi și Rothschild. Cei doi s-au întâlnit într-o excursie de schi. Charlene locuiește în prezent la Londra. Ioana Niță