Ineficiența managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 mld. euro pe lună și de 16 mld. euro pe an pe trei căi: neștiința de a atrage 400 mil. euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputința de a micșora cheltuielile bugetare cu bunuri și servicii și de personal care majorează datoria publică cu 800 mil. euro pe lună și nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 mil. euro pe lună.
Cei 16 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 700 de euro pe an pentru fiecare român. Dintre toate pierderile, cea mai dramatică este neștiința de a atrage fonduri europene, iar “ghilotina” va cădea pe 31 decembrie 2012, dată după care, conform normelor UE, banii netrași se anulează.Responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autoritățile române că decembrie 2012 este data limită dincolo de care banii netrași de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiți.
“Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteți pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevărat pierduți, pentru că sumele alocate pentru perioada inițială a programării bugetare și necheltuite vor fi anulate”, a spus Schrag. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă 6 mld. euro până în decembrie 2012 în sensul de plăți efectuate (claim money – engl.). În acest moment, plățile făcute de Comisia Europeană către autoritățile de managament românești, așa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 mil. euro.
Pentru a nu pierde banii UE, România ar trebui să atragă circa 400 milioane de euro pe lună de acum până în decembrie 2012, astfel încât să ajungă de la 700 mil. euro plăți făcute în prezent la 6 miliarde de euro.
Situația este cu atât mai dificilă cu cât din iulie 2011 UE nu mai face niciun fel de plăți către programele europene din România, după ce a descoperit fraude la alocare în cadrul Axei Sectoriale Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
Cele șapte programe sectoriale ar trebui să atragă în total, în fiecare din cele 14 luni și deci 58 de săptămâni rămase, câte 400 mil. euro pe lună și 90 mil. euro pe săptămână ca să nu pierdem bani.
La datoria publică, România pierde aproximativ 800 mil. euro pe lună deoarece Guvernul nu poate stăpâni cheltuielile cu bunuri și servicii și cu personalul supradimensionat al statului. Necesarul mare de finanțare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 mld. euro în prima jumătate a anului, adică o creștere de aproximativ 800 mil. euro pe lună care este din ce în ce mai dificil de finanțat.
Chiar dacă România va controla deficitul bugetar, obligațiile financiare vor crește în anii următori, având în vedere că vor exista sume de rambursat și dobânzi de plătit.
Cheltuielile cu bunuri și servicii și-au continuat ascensiunea în acest an, în timp ce cheltuielile de capital, cu investiții, sunt în scădere. Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor, în august cheltuielile cu bunuri și servicii s-au majorat cu 15,4%, la 2,5 mld. lei. “Această creștere a cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mult decât însemnată. Nu sunt foarte lămurit care este motivul. Trebuie investigat de ce au crescut. Este posibil ca ajustarea din 2009 și 2010 să nu fi reușit, să constați că aceste cheltuieli au fost tăiate pe hârtie și, ulterior, s-au acumulat arierate”, a comentat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
În plan intern, România este acum într-o poziție fiscală mai bună decât în anii trecuți, în condițiile în care a aplicat o serie de măsuri de ajustare fiscală, reușind să reducă deficitul bugetar și să atenueze ritmul de creștere al datoriei publice. Însă procesul de ajustare trebuie să continue, iar apropierea anului electoral 2012 transmite deja unele semnale de îngrijorare, având în vedere antecedentele de euforie electorală ale politicienilor români, care au dus la corecții ulterioare costisitoare și dureroase pentru populație.
La companiile de stat, pierderile provocate de cele prost administrate sunt de aproximativ 100 mil. euro/lună, adică 1 mld. euro pe an. Alte companii de stat produc profituri, ceea ce face ca bilanțul total al acestora să fie un minus mai mic, de 500 mil. euro.
Însă toate aceste pierderi pot la un anumit moment dat să fie considerate ca un deficit bugetar, deficit pe care statul îl acoperă prin impozite și taxe, după cum spune Dumitru. Aproximativ o treime din cele mai mari 35 de companii controlate de statul român au avut anul trecut pierderi de circa un miliard de euro. Acești 13 coloși, printre care se află monopoluri sau exploatatori de resurse naturale, în loc să genereze valoare adăugată pentru economie, înregistrează datorii de miliarde de euro la bugetul consolidat de stat.
Primele zece companii în funcție de pierderile înregistrate anul trecut au înregistrat la mijlocul acestui an datorii față de bugetul general consolidat al statului de peste 1,9 mld. euro, echivalentul a 1,6% din PIB, toate aceste companii fiind pe lista de monitorizare a FMI-ului și toate fiind abonate la un management dictat politic. Podiumul datornicilor este compus din CNH, CFR și Electrificare CFR, primele două firme fiind de asemenea și pe primele locuri când vine vorba de pierderi.
Una dintre cele mai importante schimbări care ar trebui să intervină în conducerea companiilor de stat este aducerea la cârma lor a unor manageri rezultați printr-un proces normal de selecție, cu obiective clar stabilite și ocrotite de influența politică.
Într-un mediu economic internaționat dominat de tensiuni și incertitudine, în care deciziile de reducere a impozitelor sau de creștere a cheltuielilor bugetare pot fi privite ca riscante pentru că poți să ai o mare problemă de finanțare a deficitului bugetar și datoriei publice, România trebuie să-și stabilească ca “prioritate zero” absorbția fondurilor europene.