România se află pe locul doi în ceea ce privește nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013, imediat după Polonia, unde economia subterană se ridică la 95 mld. euro, arată un studiu al companiei AT Kearney despre economia subterană în Europa dat publicității la sfârșitul săptămânii trecute.

Aceasta înseamnă că bugetul pierde 22 de miliarde de euro pe an din taxe, contribuții sociale, impozit pe venit și TVA neplătite, arată specia­liștii AT Kearney.

„Ar trebui să aducem din Germania niște inspectori fiscali și metodele de lucru de acolo în zona de fiscalitate. La noi în fiecare campanie electorală s-a promis că se va rezolva această problemă, dar degeaba“, a declarat analistul Aurelian Dochia.

Studiul este bazat pe ana­liza economiei subterane în 12 sectoare și relevă că mă­rimea economiei subterane în Euro­pa se ridică la 2.150 mld. euro, fiecare țară având în medie circa 18,5% din PIB economie subterană.

Ca proporție în PIB a economiei subterane, cu 28%, Ro­mânia se află după Bulgaria (31% – cel mai înalt nivel ca pondere în PIB dintre toate țările europene) și la egalitate cu țări precum Croația, Lituania sau Esto­nia, conform aceleiași surse. Cel mai mic procent al economi­ei subterane se înregistrează în Austria de aproape 8%.

Odată cu criza, după 2008, economia subterană din Ro­mâ­nia a scăzut în valoare de la 41 mld. euro până la un minim de 34 mld. euro în 2009, dar aceasta s-a datorat doar scăderii bruște a PIB-ului, de la 139,7 mld. euro la 117, 4 mld. euro în 2009. Ponderea a rămas neschimbată, la circa 29%.

Analiștii de la AT Kearney care au lucrat la acest studiu împreună cu profesorul de ecoomie Friedrich Schneider, de la Universitatea din Linz, Austria, au evaluat activitatea economică aflată în afara taxării-așa numita „shadow economy“ (economia subterană), pornind de la munca la negru și de la vânzările companiilor nedeclarate către FISC.

Ei apreciază că munca la negru înseamnă circa doua treimi din economia subterană. Aceasta include salarii nedeclarate pentru a evita plata taxelor și a contribuțiilor sociale. Cealaltă treime provine din nedeclararea veniturilor, mai ales în magazine și baruri.

„Nu văd o soluție simplă pentru combaterea evaziunii fiscale. Poate ne-ar trebui un studiu, cum este acesta, ca să vedem unde sunt cele mai mari scurgeri de bani“, a mai spus analistul Aurelian Dochia.

Criza a determinat trei evoluții ale economiei subterane în funcție de grupul economiilor. Specialiștii AT Kearney au identificat faptul că grupul țărilor din vestul Europei au reușit menținearea acesteia la un nivel relativ mic, în timp ce țările din sud precum Spania, Grecia și Italia au înregistrat o o ușoară creștere a ponderii a economiei subterane în PIB.

Europa de Est a reușit o scădere cu 1-2% a ponderii economiei subterane în această perioadă în PIB. România spre exemplu avea în 2008 o pondere de 29,4% pentru ca anul acesta, aceasta să fie estimată la 28,4%. Luând în calcul că două treimi din această economie subterană în cazul României sunt salarii, rezultă că statul pierde taxe și contribuții sociale aferente unor venituri nete de 26 miliarde de euro.

Aceasta înseamnă taxe și contribuții sociale pierdute în valoare de peste 20 de miliarde de euro, având în vedere că pentru a plăti un salariu net de 1.000 de lei, cheltuielile angajatorului cu contribuțiile sociale și taxe, care merg la stat, se ridică la aproape 800 de lei, adică 80% din suma salariului net. Restul de 14 miliarde sunt vânzări la care nu se încasează TVA, deci aplicând 24% din această valoare, rezultă că statul pierde 3,3 miliarde de euro. Ca urmare statul pierde aproximativ 22 de miliarde de euro din neplata contribu­țiilor sociale și a taxelor aferente muncii la negru și vânzărilor fără TVA. Aceasta înseamnă că statul român pierde din evaziune jumătate din bugetul său.

Anul acesta veniturile bugetului consolidat sunt estimate la circa 33% din PIB, adică la 45 miliarde de euro.

În ce domenii înflorește evaziunea fiscală

Producția, construcțiile, comerțul angro și retailul sunt domeniile în care economia subterană atinge cel mai înalt nivel în țările din Europa. Printre factorii care conduc la creșterea economiei nefiscalizate sunt subraportarea veniturilor, mai ales în domeniul construcțiilor, în special când este vorba de subcontractări. Totodată, munca la negru este un factor determinant în avansul pe care acest fenomen îl are în Europa. În plus, micile tranzacții precum plata unei călătorii cu taxiul, o noapte la un hotel sau o masă rapidă determină creșterea evaziunii fiscale. În fiecare din acest cazuri, întreprinzătorii mici și mijlocii în special sunt cei predispuși să plătescă cu cash și astfel să evite plata taxelor, conform studiului AT Kearney.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013