Falimentul Greciei, eveniment considerat iminent de o mare parte din analiști, dar mai ales de investitori, nu va lăsa neatinsă România, principalele culoare de propagare a undelor de șoc fiind cel financiar și cel comercial.

Șocul falimentului va pătrunde în România “pe culoarul financiar, prin băncile grecești prezente pe piața locală, și pe cel comercial. De asemenea, va fi afectată pe termen scurt percepția investitorilor asupra țărilor cu risc. Pe de altă parte, pe termen mediu această percepție s-ar putea îmbunătăți pentru că prin falimentul Greciei s-ar înlătura un focar de riscuri majore”, apreciază analistul economic Laurian Lungu. El consideră că statul elen a trecut deja pragul falimentului.

La rândul lui, analistul eco­no­mic Dragoș Cabat consideră că România ar putea fi conta­mi­nată de falimentul Greciei prin intermediul băncilor grecești.

“Un risc ar veni din modi­fi­carea puternică a percepției in­vestitorilor asupra riscurilor sta­telor mai vulnerabile”, spune Dragoș Cabat. Analistul apre­ciază însă că Grecia este foarte departe de faliment.

Liderii europeni încearcă să dea asigurări că statul elen nu va intra în faliment, eveniment care ar putea avea efecte mult mai distrugătoare asupra eco­no­miilor decât prăbușirea băncii Lehman Brothers.

Ministrul elen al finanțelor Evangelos Venizelos a declarat că Grecia va obține în luna oc­tombrie următoarea tranșă, de 8 miliarde euro, din finan­țarea externă de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional și va evita astfel falimentul. Oficialul a arătat că parlamentul va aproba măsurile de austeritate cerute de creditorii internaționali până la sfârșitul lunii octombrie.

El a mai spus că misiunea din partea UE, FMI și Băncii Centrale Europene va reveni la Atena în această săptămână, iar următoarea tranșă va fi deblocată “undeva luna viitoare”.

Japonia a anunțat, de asemenea, că ar putea participa la sal­varea economiei Greciei pentru a calma piețele inter­na­ționale de capital și a ajuta economia niponă grav afectată de problemele zonei euro, cu condiția ca guvernele europene să ia măsuri coerente de rezolvare a crizei datoriilor. Japonezii ar urma să emită obligațiuni și să folosească sumele obținute pentru a achiziționa datorii ale statelor europene aflate în difi­cultate, scrie CNBC.