România încearcă să țină în viață piața imobiliară printr-un program care durează de 4 ani, dar care în ultimul trimestru s-a orientat doar spre lei pentru protejarea în fața eventualelor fluctuații majore ale pieței valutare și pentru a evita turbulențele traversate de vecinii ungari, scrie Bloomberg.
În Octombrie, guvernul a modificat termenii programului Prima Casă, adoptat în iulie 2009, astfel încât băncile să acorde împrumuturi exclusiv în lei, pentru a-i feri pe debitori de majorarea exagerată a ratelor cauzată de cursul valutar.
Valoarea garanției acordate de statul românesc până în prezent este de peste 3 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari). Guvernul a mizat pe faptul că cei care iau credite vor accepta mai ușor să plătească o rată lunară mai mare, care nu este însă supusă fluctuațiilor valutare, și care ar putea duce la o explozie a ratelor dacă leul s-ar deprecia în fața euro, notează Bloomberg.
Agenția de presă dă exemplul lui Vlad Popescu, client al unei bănci din România, care inițial plănuia să aplice pentru un credit Prima Casă în euro. După modificările făcute de guvern, Vlad Popescu a contractat un credit de aproape 300.000 de lei pentru un apartament cu două camere în București, cu o rată lunară mai mare cu 300 de lei decât în cazul unui împrumut în euro, însă fără riscuri de schimbări majore pentru următorii ani.
România încearcă prin această măsură să evite situația cetățenilor Ungariei, care au contractat credite în franci elvețieni, iar apoi nu au mai putut să își plătească ratele, pentru că moneda națională s-a devalorizat masiv. Forintul s-a depreciat cu 75% din 2008, când au fost contractate cele mai multe credite în valută.
Deși inițial statul român garanta în totalitate creditele Prima Casă, în prezent, garanția statului este de 50% pentru împrumuturi de până la 75.000 de euro, cu un avans de 5%. Diferența față de creditele în valută, dată de o rată mai mare la creditele în lei, este estompată de dobânda de referință stabilită de banca centrală a României, ajunsă la un minim record de 3,75%.
Programul revizuit intenționează să-i protejeze de fluctuațiile valutare pe cei care iau credite pentru Prima Casă. La sfârșitul anului 2008, leul s-a devalorizat cu 12 procente față de euro.
România a rămas în urma Poloniei și Ungariei în limitarea creditelor în valută. Primul ministru al Ungariei Viktor Orban a interzis împrumuturile în valută, iar Polonia permite contractarea unui credit în euro dacă veniturile se realizează în aceeași monedă.
După preluarea mandatului în 2010, Viktor Orban a interzis creditele ipotecare în valută, ca parte a măsurilor de sprijinire a cetățenilor maghiari aflați în imposibilitatea de a rambursa împrumuturile în franci elvețieni. În 2011, Orban a forțat băncile să acopere datorii de aproape 1,3 miliarde de euro și a lansat un program care le permitea debitorilor să plătească ratele calculate cu dobânzi fixe, pentru o perioadă limitată de timp.
Aproape 100.000 de români au beneficiat până în prezent de împrumuturi prin programul Prima Casă în valoare de 4 miliarde de euro.
În România, 90% din împrumuturile acordate de bănci sunt cele co-garantate de către stat, pentru construirea sau achiziționarea unei locuințe, iar rata de default este de 0,1%, spune Sergiu Oprescu, CEO-ul Alpha Bank.
Împrumuturile pentru Prima Casă împing astfel de la spate și piața construcțiilor, care s-a prăbușit odată cu intrarea în recesiune în 2009, lăsând nefinalizate numeroase proiecte imobiliare. Unul dintre aceste proiecte este cartierul rezidențial din București, Asmita Gardens, în valoare de 120 de milioane de euro, care a intrat în insolvență în noiembrie 2011.
“Programul este o idee bună, însă dacă nu se va extinde, piața construcțiilor se va prăbuși din nou și va trage toată economia în jos” , spune Alexandru Tiron, inginer în construcții.
Prețul mediu al apartamentelor în România a scăzut de la 2.000 de euro/mp în 2008 la 898 de euro/mp la sfârșitul lui 2013, potrivit imobiliare.ro