Europa de Sud-Est este destinatia ideala a exportatorilor de gaze naturale din zona Marii Caspice. Romania sI Bulgaria, practic cei mai mari importatori de gaze naturale din zona s-au decis insa sa-sI castige independenta.
Cele doua tari se bazeaza pe zacamintele inca nefolosite din Marea Neagra, care vor fi exploatate cu ajutorul companiilor petroliere straine.
Un asemenea proiect in sectorul bulgar ar putea fi demarat in cursul lunii viitoare, iar un al doilea, ar putea incepe in sectorul romanesc dupa efectuarea probelor de foraj in 2001.
Romania este de mult timp un important producator de petrol, iar 10% din pruductia totala provine din platforma maritima a SNP Petrom care exploateaza zacamantul Lebada, din vestul Marii Negre.
Petrom a anuntat anul trecut ca a descoperit un nou zacanant de petrol numit Pescarus, dar si un zacamant de gaz, cu potential comercial, numit Doina.
“Acest bloc este in prezent reevaluat de un consortiu format din Paladin Resources, o companie independenta din Londra si Sterling Resources Canada”, a declarat Ziarului Financiar Mihai Gherman, director in cadrul Agentiei Nationale de Resurse Minerale (ANRM).
In Septembrie 1999, cand a preluat o filiala din Romania a companiei British Petroleum (BP). Paladin si-a asigurat drepturi de operare in acest perimetru.
BP explorase zacaminte offshore romanesti prin subsidiara Arco inca de la jumatatea anului 1998. In urma tranzactiei cu BP, Paladin detine 75% din actiunile cele doua blocuri si posibilitatea de a conduce cea mai mare parte din studiile tehnice actuale.
In acelasI timp, Paladin a semnat un acord de pre-vanzare a resurselor minerale exploatate cu grupul Enron, care comercializeaza cea mai mare parte a gazului exploatat pe teritoriul Romaniei printr-un joint venture cu Petrom.
Gherman a spus ca o alta companie, Enterprise Oil a descoperit in 1995 zacamantul Doina 2. Totusi, Enterprise a parasit blocul dupa esecurile forarilor ulterioare.
Potrivit unor date furnizate de Black Sea Energy Review, rezervele totale de petrol ale Romaniei de pe platformele maritime depasesc 200 milioane de tone, dar productia actuala este cu mult sub varful de 14,7 millioane de tone atins in 1976.
Productia romaneasca de gaze naturale se asteapta sa scada de la 15,3 miliarde de metri cubi in 2000, la 12 miliarde de metri cubi in 2010. In acelasI timp, importul de gaze naturale va creste de la 5,7 miliarde de metri cubi in 1995 la 16,5 miliarde de metri cubi in 2010.
“In ceea ce priveste consumul intern de gaze naturale, credem ca pana in 2005, cererea va scadea pana la un nivel de 25,5 miliarde de metri cubi anual.
Aceasta scadere este reflectata in primul rand de inlocuirea industriei grele cu activitati industriale mai putin energofage”, spun analisti ai organizatiei Black Sea Petroleum Organisation.
Cea mai mare atractie a Litoralului s-ar putea muta in larg
Rezervele de petrol si gaz din Marea Neagra raman acolo unde sunt, pentru ca tarile riverane prefera combustibilii din spatiul CSI.
Romania sI Bulgaria nu au investit in activitati de explorare si dezvoltare pentru inlocuirea rezervelor epuizate, motiv pentru care deocamdata se bazeaza doar pe importul de gaz metan din Rusia, adus prin reteaua de conducte Balcanica.
Exista planuri de construire a unei conducte de gaz intre Bucuresti si un nou terminal pentru import LPG din Constanta si altora care sa uneasca Romania cu vecinii sai Ungaria, Moldova si Ucraina. Sectorul romanesc al Marii Negre este destul de putin explorat, insa alte sectoare neincluse in Lebada, situate la adancimea de 50 de metri sub apa, sunt prospectate.
In prezent, Bulgaria primeste gaze naturale livrate prin conducta transbalcanica via Ucraina si Romania. Bulgargas detine si exploateaza partea de conducte care trec prin Bulgaria.
In ultimele ierni s-au inregistrat crize ale aprovizionarii cu gaze naturale. La acestea s-a adaugat si cererea tot mai mare a unor clienti din afara Bulgariei.
Pentru Romania, se estimeaza ca importurile vor creste de la 12,5 milioane de metri cubi la 16,5 in 2010.
Explorari romanesti in Marea Neagra
Compania Arco si-a prospectat zacamintele prin interpretarea seismelor existente in timpul scurtei sale administrari a zonei.
In primavara lui 1999, Arco a mai achizitionat 1.600 km patrati de-a lungul ambelor sale blocuri. In cazul blocului 13, partenerii au dorit sa evalueze un alt proiect numit Gasca (Gardline Surveys of Great Yarmoth), administrat de Marea Britanie si procesat de Robertson Research International din Londra.
Exista sanse ca macar un izvor al blocului 15 sa fie forat in primavara aceasta. Presupunand ca rezultatele studiilor referitoare la Doina sunt favorabile, partenerii pot opta pentru dezvoltarea concomitenta a explorarii celor 5 izvoare de pe o platforma marina care sa aiba facilitati de comprimare a gazului, angajand si costructia de capacitati corespunzatoare acolo unde acest lucru este posibil.
Conducte suplimentare vor fi probabil amplasate pana la tarm si astfel transportat, gazul poate fi directionat spre infrastructura de care dispune Lebada, 50 km spre nord.
Bulgarii n-au avut noroc pe mare
Bulgaria nu are productie offshore (platforme marine), in afara de campul petrolier Tulenovo, exploatat de pe uscat si care se intinde pe o distanta scurta si sub apele marii.
Prospectarile offshore ale tarii au inceput in 1996, atunci cand un consortiu format din Texaco, Enterprise, OMV si Bulgargas au descoperit campul gazeifer Galata. Primul test de foraj a dat la iveala si gaze naturale, dar urmatoarele teste intreprinse la alte doua puturi nu au descoperit nimic.
Campul gazeifer Galata se afla la 16 mile in larg de Varna, la 35 de metri sub apa. Puturile productive masurate au o adancime de 900-1200 m.
Texaco spera sa gaseasca petrol din Mezozoic, iar cantitatile de gaze naturale descoperite nu i-au fost pe plac. Atunci a cedat controlul blocului companiei Enterprise si a pornit sa exploreze un alt sector.
Din interpretarile asupra unor studii seismice au rezultat mai multe indicii cu privire la potentialul cumulat al sectoarelor explorare, care ar ajunge la ridica la 400 miliarde de picioare cub de gaz.
Aceasta cifra s-a dovedit a fi sub asteptarile comerciale ale Texaco si Enterprise. Astfel ca si-au vandut cotele lor si cele ale partenerului OMV unei companii nou create cu sediul in Luxemburg, Petreco in 1998.
Petreco a mai achizitionat inca 15% din actiunile detinute de stat in acel bloc, crescandu-si cota detinuta la 65%.
La randul sau, Petreco a fost cumparat de Melrose Resources, o companie independenta britanica, avand sediul la Edinburgh.
Echipa de cinci oameni a Petreco, cu cartierul general la Sofia intentioneaza sa exploateze Galata, un proiect condus de fostul manager zonal al Texaco, David Archer.
Petreco si-a mai deschis un birou operational la Varna. Unda verde pentru demararea proiectului in 1998 depindea de prelungirea cu inca doi ani a licentei pentru Blocul III
In confirmitate cu termenii licentei, Petreco a fost de acord sa sape cel putin un put de foraj, odata inceputa exploatarea. Ministerul bulgar, care detine 35% din acest proiect nu trebuie sa suporte costurile de explorare, dar poate decide sa suporte integral partea sa din costurile exploatarii.
Planul de exploatare al campului gazeifer Galata prevede instalarea unei singure platforme de productie si a unei conducte care se va intinde pe 20 km sub apa pana in apropiere de Varna, continuata cu o portiune de 30 km pe uscat inspre Devnija.
Vor fi sapate doua puturi de foraj care sa asigure o productie de 45 MMcf/d a platoului, reprezentand 12% din necesarul energetic zilnic al Bulgargas.
Conform directorului general al Melrose, David Melrose, scheletul de otel al platformei Camelot este in stare buna si are la bord tot echipamentul necesar pentru exploatarea campului gazeifer Galata. B
ulgargas construieste o instalatie de marire a presiunii la Varna, pentru ca gazul de la Galata sa intre in sistemul de national de distributie la o presiune de 55 bari.
Gazul va fi pompat printr-o conducta subacvatica de export cu diametrul de 12 toli echipata cu instalatie de injectie a glicolului pentru controlul hidratilor.
Forajul este programat pentru inceputul anului 2001, folosind o platforma de foraj marin romaneasca sau ruseasca. Pe plan local, o platforma de foraj costa intre 30-40000 de dolari pe zi.
Putul de explorare va fi situat intr-o falie la nord de Galata. Daca se dovedeste ca este legat de rezervorul principal, atunci va fi folosit pentru productie.