Rambursarea împrumuturilor externe va crește substanțial în următorii ani serviciul datoriei pentru guvern și banca centrală, România fiind nevoită să dea înapoi finanțatorilor externi și investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro în 2012 și 2013, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului fiscal și economistul-șef al Raiffeisen Bank.
“Sunt absolut necesare politici macroeconomice credibile pentru a permite guvernului să se împrumute de la creditorii privați externi pentru a rambursa datoria externă și stimularea intrărilor de capitaluri străine private. Totodată, este necesară creșterea urgentă a absorbției de fonduri europene, care alimentează rezerva valutară a țării, susțin creșterea economică și nu generează datorie externă”, a declarat Dumitru la conferința Finanțarea economiei naționale organizată ieri la BNR.
Împrumutul record de aproape 20 mld. euro contractat începând cu anul 2009 de România de la finanțatorii externi a ajuns la scadență în acest an. BNR și Ministerul Finanțelor au început să ramburseze ratele aferente tranșelor primite, FMI urmând să primească înapoi, în 2012, aproape 2 mld. euro. Rambursarea se încheie în 2019.
În timp ce Ministerul Finanțelor va trebui să ramburseze atât în 2013, cât și în 2014 suma de un miliard de euro către FMI, BNR va da înapoi 3,9 mld. euro anul viitor și 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul și dobânzile.
În plus, anul viitor ajung la scadență bonduri denominate în euro emise pe piața locală în sumă de 1,8 mld. euro, iar în 2014 ajung la maturitate titluri de 0,9 mld. euro.
Deși sunt ridicate în prezent, rezervele valutare pot deveni insuficiente dacă intrările de capitaluri sunt mici pentru o perioadă mai lungă, după cum a amintit Dumitru. “Dacă nu reușim să atragem noi finanțări din piețele private externe și nu absorbim mai mulți bani din fondurile europene, rezerva internațională a BNR ar putea scădea foarte rapid.”
Rezerva valutară a BNR a urcat în luna septembrie la 32,4 mld. euro.
România are nevoie să atragă circa 25 mld. euro pe an pentru a finanța datoria publică și deficitul de cont curent. Un eșec în creșterea absorbției de fonduri europene și stimularea intrărilor de capitaluri străine private poate avea ca efect imposibilitatea finanțării deficitului bugetar, presiuni pentru deprecierea leului și chiar recesiune și criză financiară, potrivit lui Dumitru.
Banii împrumutați de la Comisia Europeană trebuie restituiți de Finanțe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 mld. euro. Trezoreria are un buffer de lichidități care acoperă cheltuielile pe 4 luni, nivelul fiind estimat la circa 4,6 mld. euro. Însă, în ipoteza în care autoritățile române nu vor reuși să atragă mai multe fonduri UE, iar investițiile străine vor continua să se prăbușească, situația s-ar putea complica în următorii ani.
Necesitatea reducerii dependenței de economisirea externă, diversificarea surselor de finanțare a economiei și necesitatea dezvoltării pieței de capital sunt unele dintre ideile lansate în cadrul conferinței.
“România trebuie să mențină datoria publică sub 35% din PIB și să găsească noi resurse de creștere economică în următorii ani. Investițiile străine s-au diminuat și în România, iar investitorii instituționali au devenit mult mai selectivi. Este esențial pentru România să găsească surse de finanțare internă și externă pentru a putea să crească, să creeze locuri de muncă. Există două modalități principale de finanțare: prin bănci și prin burse”, a declarat Lucian Anghel, președinte executiv al BCR Fond de pensii și președintele BVB.
În timp ce SUA, Australia, Canada și Marea Britanie se finanțează în principal prin bursă, în Germania, Austria, Spania și Portugalia sursa principală de finanțare a economiei este creditul bancar, ca și în România.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a menționat că finanțarea externă a României este doar o problemă de roll-over din care nu trebuie să facem o tragedie, la actualele randamente din piețele internaționale, apropiate de zero, urmând să existe destui investitori dispuși să-și plaseze lichiditățile în România. El s-a arătat mai puțin îngrijorat de perspectiva rambursărilor mari din următorii doi ani, amintind și de acordul cu FMI care ar putea să fie reînnoit.
Și nevoia de lei a Trezoreriei va fi mare anul viitor, în condițiile în care ajung la scadență titluri pe termen scurt sau mediu prin care statul s-a împrumutat până acum. Distribuția nevoilor de finanțare este neuniformă, existând trei luni cu vârfuri de peste 6 mld. lei, dar și luni în care sumele care ajung la scadență sunt sub 2 mld. lei. Ministerul Finanțelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca de la 64,8 mld. lei în acest an la 73,8 mld. lei în 2013 și 77,6 mld. lei în 2014, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanțelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB. În august, septembrie și octombrie randamentele la titlurile de stat au oscilat în jurul a 6% chiar și pentru scadențele scurte, după ce în primăvară Finanțele ajunseseră să se finanțeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%.