Guvernul a avizat ieri și va transmite Parlamentului în procedură de urgență legea care include strategia fiscală pentru 2011-2013. Aprobarea vine după mai bine de trei luni de când proiectul de lege pentru aprobarea unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar a fost postat pe pagina de web a Finanțelor.
Pentru anul viitor Executivul s-a angajat să limiteze cheltuielile de personal de la peste 8% la 7,4% din PIB, să reducă deficitul la 4,4% și să dubleze cheltuielile pentru cofinanțarea proiectelor UE. Plafonarea prin lege a deficitelor bugetare și a cheltuielilor totale și de personal anticipat face parte din obligațiile stabilite pentru Finanțe prin legea responsabilități fiscale aprobată în această primăvară de Parlament, la solicitarea FMI și a CE.
La nivelul bugetului consolidat, cheltuielile totale vor fi în 2011 de 192,3 miliarde de lei. Iar cheltuielile de personal se vor ridica la 40,2 miliarde de lei, dintre care 39 de miliarde de lei reprezintă plafonul convenit cu FMI, iar diferența este legată de contribuțiile militarilor. Cheltuielile aferente proiectelor europene au fost stabilite la 2% din PIB, aproape dublu comparativ cu nivelul acestui an, pentru cofinanțare, prefinanțare și cheltuieli neeligibile.
Impunerea plafoanelor pentru cheltuieli ar urma să disciplineze execuția bugetară din anii următori, Finanțele trebuind să se concentreze pe respectarea plafoanelor. Totodată, statul va trebui să găsească soluții pentru ca veniturile să fie suficiente pentru respectarea țintelor de deficit. Strategia prevede că deficitul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut va fi în anul 2011 de 4,4%, de 3% în 2012 și 2,5% în 2013.
Pentru 2010 ținta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5,9% la 6,8% din PIB, în urma negocierilor cu FMI în cadrul cărora a fost luată în calcul o nouă prognoză privind evoluția economiei, respectiv prelungirea recesiunii în locul revenirii pe creștere.
Realizarea unor bugete multianuale a fost solicitată de oamenii de afaceri de nenumărate ori. Până în 2010 numeroasele rectificări bugetare realizate pe parcursul fiecărui an au facilitat majorarea și realocarea cheltuielilor, iar supraestimarea veniturilor bugetare a constituit un factor recurent de încurajare a majorărilor de cheltuieli în cursul rectificărilor bugetare.
Ce spun analiștii
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că, la nivel principial, strategia fiscală este foarte importantă, în perioada următoare urmând să fie analizată. În urma analizei, Consiliul Fiscal va elabora și publica o opinie cu privire la conținutul și credibilitatea acesteia.
“Este o premieră. Un prim pas important pentru o programare bugetară multianuală. Este o viziune strategică care se întinde pe trei ani și stabilește niște ținte bugetare care trebuie să fie respectate”, a spus Dumitru, care este și economist-șef al Raiffeisen Bank. El consideră că strategia este de ajutor și pentru oamenii de afaceri, pentru investitori, având în vedere că se creează predictibilitate fiscală, în condițiile în care autoritățile nu trebuie să se abată de la țintele stabilite. Totodată, strategia ajută și Ministerul Finanțelor în procesul de programare a finanțării deficitului bugetar și refinanțare a datoriei publice.
Întocmirea strategiei fiscale multianuale era necesară pentru a oferi investitorilor o imagine mai clară asupra politicii fiscale pe termen mediu, astfel încât aceștia să-și poată construi planul de afaceri pe baza țintelor asumate de Executiv, spune Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.
“Însă este esențial ca această strategie să fie respectată, nu doar asumată, altfel nu va reuși să își îndeplinească obiectivul de bază, adică sporirea gradului de predictibilitate al politicii fiscale.”
Hăncilă apreciază că Guvernul și-a asumat ținte de reducere a deficitului bugetar extrem de ambițioase în următorii ani. “Sper ca în strategie să fie descrise amănunțit și măsurile pe care Guvernul intenționează să le adopte pentru reducerea cheltuielilor curente sau modalitățile de creștere a veniturilor luate în calcul, pentru ca agenții economici să poată estima corect impactul măsurilor viitoare.”
Ministrul finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, își asumă respectarea plafoanelor stabilite pentru cheltuielile bugetare și țintele de deficit aferente perioadei 2011-2013