Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor interceptori și în România, presupune patru etape de implementare, România fiind implicată în cea de-a doua etapă prin găzduirea de interceptori tereștri, rachete de interceptare SM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B.
Potrivit unui document transmis parlamentarilor din comisiile de specialitate și care prezintă date sintetice privind Participarea României la sistemul american de apărare antirachetă în Europa, prima etapă de implementare este în desfășurare și presupune protejarea unor porțiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfășurarea de sisteme radar și interceptori SM-3 amplasați pe nave, însoțită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei “USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Cea de-a doua etapă, unde România este inclusă și are ca orizont de timp anul 2015, prevede extinderea protecției aliaților NATO prin operaționalizarea unei noi generații de interceptori SM-3 care să permită lansarea de la sol precum și a noi baze radar care vor fi amplasate în baze terestre din Europa de Sud-Est.
În
etapa a treia, cu un orizont de timp 2018, urmează să fie extinsă
acoperirea sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin
amplasarea unei noi baze terestre în nordul Europei (în Polonia),
precum și prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi
rachete SM-3, amplasate pe mare și pe uscat, iar cea de patra
etapă, cu un orizont de timp 2020, prevede asigurarea unei
protecții crescute a teritoriului SUA împotriva unor atacuri cu
rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare
a rachetelor SM-3 și a sistemelor radar.
Implicarea României în cea de-a doua etapă a programului american presupune găzduirea de interceptori tereștri, rachete de interceptare SM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B, aceasta urmând să devină operațională începând din anul 2015.
Documentul citat menționează că participarea României presupune amplasarea de interceptori tereștri și a unui sistem radar destinat dirijării acestora, în timp ce sistemele radar destinate descoperirii țintelor vor fi găzduite de alte state și se subliniază că participarea României la EPAA se referă doar la amplasarea de interceptori tereștri, doar pe uscat și nu pe nave.
Interceptorii care vor fi instalați în România nu au încărcătură explozivă și nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase, nucleare, biologice sau chimice, fiind proiectați să distrugă rachetele ostile prin forța impactului, iar potrivit unor declarații publice ale subsecretarului de stat american Ellen Tauscher, pe teritoriul României ar putea fi instalate trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3.
Totodată, România nu va trebui nici să cumpere rachete interceptoare SM-3, nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locației propriu-zise a acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pentru realizarea sistemului EPAA sunt suportate de către SUA, în timp ce România va pune la dispoziție locația pentru interceptori, iar orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.
Mai mult, sursa citată arată că România a fost aleasă să găzduiască interceptori tereștri prin care să participe la noul proiect al sistemului de apărare antirachetă (EPAA) după ce cele mai recente studii în materie indică faptul că sud-estul european este din ce în ce mai vulnerabilă la amenințări cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, iar în acest context, România este, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziție pentru a găzdui interceptorii tereștri din componenta sudică a EPAA.
Totodată, se menționează că decizia României de a-și asuma responsabilitatea găzduirii acestui sistem demonstrează angajamentul consecvent al țării de a respecta principiile indivizibilității securității și solidarității în cadrul NATO, iar operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o asigură întregului teritoriu național, cât și indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.
Până
în prezent, au avut loc șase runde de negociere pe tema cadrului
juridic bilateral care va reglementa participarea României la
proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării
antirachetă în Europa (EPAA). Aceste negocieri au început oficial
la 17 iunie 2010 odată cu vizita la București a unei delegații
americane conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru
controlul armamentelor și securitate internațională.
Următoarele cinci runde de negocieri au avut loc la București, în iulie, septembrie, decembrie 2010 și martie și aprilie 2011.
În perioada următoare România și SUA vor colabora pentru finalizarea documentelor juridice bilaterale și a aranjamentelor de punere în practică necesare, iar în final Acordul bilateral care va rezulta din negocierile cu SUA va fi supus ratificării în Parlamentul României.
CSAT a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din județul Olt, șeful statului menționând că baza ramâne sub comandă românească.