Agenția France Presse (preluată de presa europeană)

Parlamentul României a votat vineri în favoarea suspendării președintelui de centru-dreapta Traian Băsescu, în cadrul unei crize politice care generează temeri că democrația din România ar fi expusă amenințărilor. Un număr de 258 de senatori și deputați din totalul de 432 au votat pentru destituirea lui Băsescu. (…) Președintele Băsescu a respins acuzațiile aduse de USL și a avertizat cu privire la riscurile pentru stabilitatea și reputația țării.

Agenția Reuters (preluată de presa anglo-saxonă)

Votul de la suspendare face parte dintr-un șir de acțiuni politice fără menanjamente, care au paralizat activitatea parlamentară, au lovit în moneda națională și au provocat îngrijorări cu privire la capacitatea României de a respecta acordul de împrumut cu FMI. Viața politică din România este mai instabilă ca oricând. Este un haos, iar Ponta este al treilea premier în acest an, după ce predecesorii săi a trebuit să plece de la putere în urma protestelor față de austeritate și corupție.

Agenția Associated Press

Parlamentul României a votat suspendarea președintelui Traian Băsescu vineri, stabilind cadrul pentru un referendum de suspendare și sporind controlul guvernului de stânga asupra puterii. (…) Băsescu a mai fost suspendat și în 2007, dar a reușit să câștige referendumul. Dar popularitatea sa a scăzut, astfel că viitorul pe care îl are în față este unul nesigur.

Le Figaro, Franța

Această bulversare politică în România intervine după o săptămână marcată de o avalanșă de decizii contestate ale USL care i-au adus vii critici în Europa (…) Primul-ministru român a încercat să dea asigurări liniștitoare: (…) “România va rămâne o țară stabilă unde statul de drept, Constituția, normele europene și internaționale vor fi respectate”, a adăugat el, arătând că va merge la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a da garanții partenerilor europeni. El s-a arătat pregătit să accepte o evaluare de legalitate a deciziilor luate în ultimele zile. Instabilitatea politică din România, una dintre țările cele mai sărace din Europa, ar putea avea consecințe asupra investițiilor, au estimat analiștii. Moneda națională, leul, s-a depreciat puternic în ultimele zile. După ce a înregistrat doi ani de recesiune economică severă, în 2009 și 2010, economia a început să crească în 2011 grație unui ajutor de urgență de 20 mld. euro de la FMI și UE. În schimb, guvernul de centru dreapta susținut de Traian Băsescu a consimțit la o cură de austeritate draconică, tăind temporar salariile funcționarilor publici cu 25%.

Frankfurter Allgemeine Zeitung, Germania

Comisia Europeana ar putea să folosească raportul pe justiție ca armă împotriva premierului Ponta. Sancțiunile ce pot fi aplicate României sunt reducerea fondurilor structurale, blocarea aderării la Spațiul Schengen și chiar retragerea dreptului de vot al țării în Consiliul de miniștri al UE.

Deutsche Welle, Germania

O luptă internă pentru putere în guvernarea divizată a României a escaladat cu votarea de către Parlament a suspendării președintelui statului. Decizia trebuie să fie aprobată prin referendum în 30 de zile.

Der Standard, Austria

Premierul Ponta vede conspirații peste tot, dar tocmai el consolidează una. Ponta se urcă fără inhibiții deasupra statului de drept atunci când califică deciziile Curții Constituționale drept motivate politic. Acest lucru pune sub semnul întrebării încrederea în statul de drept și arată cât de normală este încă gândirea autoritară în România și ce lipsă de cetățeni conștienți există în această țară. Cât despre Ponta, lui însuși îi lipsește orice fel de legitimare a politicii sale. Nu a ajuns la putere în urma alegerilor, ci printr-o moțiune de cenzură. Pupila politică a lui Adrian Năstase se comportă de parcă ar fi beneficiarul unei majorități absolute. Lupta brutală pentru putere este rușinoasă pentru un stat european și ne reamintește de fosta schimbare a regimului, la care cetățenii români au fost, de asemenea, spectatori.

El Pais, Spania

În România este într-un haos cum nu a mai existat de la căderea lui Ceaușescu. Comisia Europeană nu ar trebui să fie blândă cu un astfel de regres.