Forța de muncă ieftină și poziționarea geostrategică au fost principalele avantaje subliniate într-un forum de afaceri româno-coreean organizat la Camera de Comerț, în contextul în care România a avut exporturi de 392 mil. euro către Coreea de Sud anul trecut până în octombrie, iar valoarea totală a schimburilor comerciale a fost de 725 mil. euro.
Datele oficiale arată că România este exportator net către Coreea, iar investițiile atrase din statul asiatic s-au concentrat pe producția de nave, producția de automobile, telecomunicații, electronice și metalurgie.
„Până în martie 1990 nu au existat relații comerciale directe între cele două țări. Dar pe piața sud-coreeană se comercializau indirect mărfuri românești cum ar fi produse petroliere, produse chimice, produse din oțel, produse din aluminiu și altele. La 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, mărci de prestigiu coreene, cum ar fi Samsung, Daewoo, LG, au devenit familiare consumatorilor români“, a spus Dumitru Dan, președinte al Camerei de Comerț Ilfov și membru al consiliului Camerei de Comerț și Industrii din România.
Până la finalul anului 2012, investițiile coreene în România ajunseseră la nivelul de 555 mil. dolari, iar Coreea de Sud ocupa locul 25 printre partenerii comerciali ai României, potrivit informațiilor publicate de ministerul de externe coreean. Două infuzii importante de capital coreean au fost investiția de 8 mil. dolari desfășurată de LG Electronics în 1994 și investiția de 156 mil. dolari inițiată de Daewoo Motors în 1995. „În România există 204 societăți mixte, cu capital social subscris de 104 mil. euro. Deși cu această sumă republica Coreea se află pe locul 26 în ierarhia investitorilor români, considerăm că cifra este extrem de mică dacă luăm în considerare potențialul celor două țări“, a adăugat Dan.
Altă investiție sud-coreeană din România este Doosan IMGB, fabricant de echipament greu care exportă 90% din producție. Compania a avut afaceri de 88 mil. euro în 2012 și o pierdere de 5,6 mil. euro, cu 20% mai mare față de anul anterior. Ca destinație de desfacere, România este a șaptea cea mai mare piață din UE din punctul de vedere al dimensiunii populației, iar salariul mediu a crescut de la 974 lei în octombrie 2005 la 2.232 în octombrie 2013. „Putem extinde cooperarea în energia regenerabilă. România are de gând să implementeze o politică pentru a majora ponderea energiei regenerabile la 38% până în 2030. Coreea are o competitivitate de renume mondial în energie regenerabilă și eficiență energetică. Sper că produsele coreene din acest sector vor putea contribui la planurile României“, a declarat Jae Hong Kim, viceministru în cadrul Ministerului Comerțului, Energiei și Industriei din Coreea de Sud.
În același timp, în România forța de muncă activa este de 10,1 mil. persoane, dintre care 9,2 mil. persoane sunt ocupate, iar costul orar al muncii este de 4,4 euro, cel mai scăzut din Uniunea Europeană.
Cifrele au fost prezentate unei delegații sud-coreene din care au făcut parte firme active în domenii precum producția de materiale plastice (fire și fibre sintetice), produse chimice de curățat, medicină, materii prime pentru industria farmaceutică, produse farmaceutice, mobilier și decorațiuni de interior.
„Anul 2014 marchează 24 ani de relații economice între România și Coreea. Pe parcursul parteneriatului, schimburile comerciale au înregistrat o creștere remarcabilă, de la 25 mil. dolari în 1990 la 1 mld. dolari anul trecut”, a adăugat Dong-Geun Lee, vicepreședinte executiv al Camerei de Comerț din Coreea de Sud.
Pentru România, în schimb, care exportă preponderent oțel și produse de aluminiu către peninsula din Asia, Coreea de Sud este o destinație majoră iar, la nivel declarativ, oficialii români speră chiar la o dublare a valorii schimburilor comerciale dintre cele două țări.
„Coreea a devenit a doua cea mai mare piață din Asia pentru România, după China, depășind Japonia. Prin eforturi comune, sperăm ca în 2-3 ani să aducem valoarea totală a schimburilor comerciale la nivelul de 1,5 mld sau 2 mld dolari”, a adăugat Radu Zaharia, director general al departamentului de comerț exterior și relații internaționale din cadrul Ministerului Economiei.
O chestiune de cultură
Organizatorii au găzduit evenimentul într-o încăpere de la etajul patru al clădirii Camerei de Comerț. Un element comun în folclorul asiatic, deci și în Coreea de Sud, este „tetrafobia”, o superstiție luată în serios de populație. În contextul acestei superstiții, numărul 4 nu apare printre butoanele lifturilor din spitale și clădiri publice, respectivele etaje fiind adesea redenumite „F”, apartamentele cu numărul patru în adresă sunt redenumite pentru a nu li se diminua valoarea, iar compania națională de căi ferate din Coreea de Sud Korail nu are o locomotivă cu indicativul 4444.
În același timp, este un aspect cunoscut faptul că oamenii de afaceri din Asia preferă să dezvolte o relație personală cu partenerii înainte de a începe discuțiile legate de tranzacții propriu-zise. A cunoaște cultura investitorului pe care vrei să îl atragi și a respecta maniera în care acesta face afaceri pot deveni avantaje competitive în acest context.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014