Facilitatea din partea Uniunii Europene poate fi accesată până la data de 30 septembrie 2015. În cazul în care va fi activată, asistența va fi acordată sub forma unui împrumut cu o maturitate medie maximă de opt ani.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional (FMI) a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române și a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
Totodată, Banca Mondială a pus la dispoziția României 1 miliard de euro, opțiunea de accesare a fondurilor fiind valabilă până în decembrie 2015. România a tras miercuri 700 milioane de euro din acest împrumut.
În condițiile actuale din piață, România nu intenționează să acceseze fondurile UE, dar asistența preventivă va consolida stabilitatea macroeconomică, bugetară și financiară și, prin continuarea reformelor structurale, să sporească rezistența și potențialul de creștere a economiei.
Dacă riscurile luate în considerare se vor materializa, România ar putea să nu mai poată acoperi necesarul de finanțare externă din resursele de finanțare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, între altele, cu datorii externe importante, o poziție extrem de negativă a investițiilor nete și efectele unor evoluții negative în zona euro. Într-un astfel de scenariu de stres, necesarul de finanțare rezidual ar putea să fie acoperit prin activarea asistenței financiare preventive pe termen mediu, potrivit deciziei adoptate de Consiliul UE.
Comisia Europeană va conveni cu autoritățile din România, după consultări cu Comitetul Economic și Financiar, condițiile de politică economică atașate asistenței financiare. Aceste condiții urmează să fie incluse într-un memorandum de înțelegere.
Astfel, adoptarea bugetelor și aplicarea politicilor trebuie să corespundă obligațiilor asumate de România în Pactul de Stabilitate și Creștere, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu până în 2015 și menținerea ulterioară a acestuia.
România trebuie să mențină măsurile convenite în cadrul celor două programe anterioare cu UE și FMI și să implementeze elementele rămase neîndeplinite.
Guvernanța fiscală trebuie consolidată, inclusiv prin implementarea Tratatului de Stabilitate, Coordonare și Guvernanță, astfel încât să fie asigurată consolidarea fiscală. O atenție deosebită trebuie acordată întăririi planificării bugetare multianuale, introducerii unui sistem eficient de control, îmbunătățirii colectării taxelor și a procesului de bugetare a capitalului.
Autoritățile UE consideră necesară aplicarea planurilor de acțiune adoptate ca reacție la concluziile evaluărilor efectuate de Banca Mondială în perioada 2010-2011.
România trebuie să elimine arieratele și să întărească mecanismele de control bugetar în sectorul sănătății, prin îmbunătățirea raportărilor și a monitorizării.
În sectorul sănătății sunt necesare un plan strategic de acțiune, raționalizarea structurii de spitalizare și creșterea activităților de asistență primară.
O altă măsură avută în vedere de autoritățile europene este îmbunătățirea managementului datoriei publice, pentru reducerea riscurilor.
Cadrul decizional din sistemul bancar trebuie întărit, ca și planurile pentru situații neprevăzute al Băncii Naționale a României și guvernanța corporatistă a Fondului de Garantare a Depozitelor. Totodată, trebuie accelerat procesul de curățare a bilanțurilor contabile ale băncilor și menținerea disciplinei de creditare, în sectorul bancar.
România trebuie să restructureze companiile de stat, inclusiv prin vânzări de participații, și să îmbunătățească guvernanța acestora.
De asemenea, trebuie adoptate măsuri de îmbunătățire a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea poverii administrative pentru firmele mici și mijlocii, și măsuri de facilitare a accesului acestora la finanțare.
Consiliul Director al FMI a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române și a aprobat încheierea noului acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
Prim-adjunct al directorului executiv al FMI, Nemat Shafik, a afirmat la acea dată că în cadrul ultimelor două acorduri cu Fondul România a redus dezechilibrele fiscale și de cont curent mari și a început reforme structurale în mai multe domenii.
În scrisoarea de intenție transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiții prealabile și criterii de referință structurale.