Romanii au cea mai mare incredere in Uniunea Europeana dintre toti europenii din tarile membre sau candidate. Dar cunostintele despre functionarea institutiilor europene si despre consecintele extinderii sunt invers proportionale cu aseptarile lor.
Cu 74%, la capitolul incredere in UE, Romania este in fruntea celor 30 de tari cuprinse in Eurobarometrul de opinie publica al Uniunii Europene.
Romania este urmata de Lituania cu 68% si Ungaria cu 64%, in contrast cu opiniile mai rezervate din Croatia, a carei cetateni cred in UE in proportie de 42%, din Marea Britanie (36%) si Suedia (33%).
Romani asteapta de la UE solutii la probleme precum nivelul de trai, libera circulatie a persoanelor, terorismul sau apararea.
Un raport national pentru Romania al Eurobarometrului de opinie publica din UE, dar publicitatii ieri de Delegatia Comisiei Europene in Romania, releva faptul ca, la capitol incredere, UE a depasit, in optiunile cetatenilor romani, Armata.
Adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Onno Simons, a declarat ca, desi increderea oarba in UE, cauzata de necunoastere a mai scazut in Romania, asteptarile sunt in continuare prea mari.
“Oamenii se asteapta ca UE sa schimbe multe lucruri in Romania, ceea ce este putin cam periculos pentru ca nu asa se va intampla. Vor exista oportunitati odata cu aderarea la UE, dar romanii sunt cei care trebuie sa faca schimbari – institutiile, oamenii, Guvernul, companiile – depinde doar de Romania ca integrarea sa fie un succes”, a afirmat Onno Simons.
Este pentru prima data cand opiniile cetatenilor romani au fost introduse in Eurobarometrul UE si comparate cu opiniile cetatenilor din alte state membre si candidate. De asemenea, acesta este primul eurobarometru realizat dupa extinderea UE cu noi zece membri, la 1 mai 2004.
Din datele oferite de document, reiese ca modul in care romanii se raporteaza la UE este mai apropiat de modelul din tarile noi membre ale Uniunii.
Sunt diferente de incredere in institutiile proprii ale statului care ii deosebesc pe vechii membri de cei noi sau de cei care asteapta sa fie primiti in Uniune. De pilda, in UE (vechii si noii membri) armata ocupa primul loc la capitolul incredere. Intre vechii membri ai UE politia este pe locul al doilea, la capitolul incredere, iar in tarile nou primite, radioul.
La capitolul incredere organizatiile neguvernamentale se afla pe pozitia a treia, atunci cand la intrebare raspund cetateni din statele UE, in vreme, la noi ONG-urile ocupa doar pozitia a opta.
Primele locuri la capitolul incredere sunt ocupate in Romania de Biserica  (82), UE (74%) si Armata (72%)
Increderea in justitie este scazuta in toate cele 30 de tari prinse in raport, dar in Romania ea este la jumatate fata de media din tarile mai vechi ale Uniunii (48% in randul UE-15,  fata de 26% in Romania dar si in randul noilor membri).



Ce asteptam de la UE




Uniunea Europeana are, in opiniile romanilor, un rol foarte important prin solutii la probleme precum terorismul, apararea, nivelul de trai, circulatia libera a persoanelor.
 Intrebati care sunt primele trei actiuni pe care Uniunea ar trebui sa le intreprinda in Romania, romanii au mentionat combaterea saraciei si a excluziunii sociale (56%), lupta impotriva traficului de droguri si a crimei organizate (41%).
Pentru romani, Uniunea Europeana inseamna, in primul rand, libertatea de miscare a persoanelor si prosperitate economica, iar asteptarile romanilor privind rolul Uniunii sunt printre cele mai ridicate din tarile care apar in Eurobarometru.
 In ciuda acestei increderi foarte mari, romanii cunosc foarte putin modul in care functioneaza Uniunea Europeana. Doar bulgarii, turcii si britanicii mai sunt in aceasta situatie.
In ceea ce priveste temerile legate de aderarea la Uniune, romanii au, in general, mai putine temeri decat populatia din UE. La intrebarea “Ce inseamna pentru dumneavoastra personal Uniunea Europeana?”, sentimentele dominante ale romanilor sunt cele de speranta. Marea speranta este aceea de a circula liber in tarile UE (64% dintre intervievati), urmata de prosperitate economica (60%), pace (60%), democratie (60%), protectie sociala (23%).
Intre 50 si 70% dintre romani asteapta ca UE sa aiba un rol activ, pozitiv, in rezolvarea problemelor tarii legate de terorism (70%), aparare (64%), nivelul de viata (64%), infractionalitate (62%), protectia mediului (61%), ingrijirea sanatatii si educatie (50%).
In Romania, datele cuprinse in Eurobarometru au fost culese de institutul CSOP, in toamna anului trecut, iar culegerea datelor a coincis cu campania electorala.
Aproape 50% dintre romanii intervievati erau optimisti, considerind ca viata lor va fi mai buna in urmatoarele 12 luni, siutatie explicata de sociologul Dumitru Sandu prin faptul ca repondentii asteptau ca alegerile sa schimbe situatia din Romania.
Exista si o intrebare legata de identitatea nationala, 53% dintre cei care au participat la acest sondaj au declarat ca sunt “foarte mandri” ca sunt romani, 35% s-au declarat “mandri”, iar 12% sustin ca sunt foarte putin sau nu sint deloc mandri de a fi romani. Dintre europeni, turcii sunt cei mai mandri de identitatea lor, urmati de greci. Cei mai putin mandri de sunt germanii.



Scheele: Romania nu trebuie sa aderea doar la banii UE, ci si la valorile ei
Seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele s-a declarat ieri nemultumit de felul in care informatiile despre Uniunea Europeana ajung in satele romanesti. “Nu sunt satisfacut de comunicarea cu mediul rural, desi acesta este cel in care impactul aderarii va fi cel mai mare in 2007”, a declarat Scheele. El a explicat ca acest inconvenient se datoreaza atat greutatii cu care presa ajunge in satele romanesti, cat si caracterului complex al informatiilor despre politicile comunitare in agricultura. Jonathan Scheele a subliniat ca “din Uniunea Europeana nu va face parte doar Guvernul Romaniei, ci intreaga societate”, astfel incat toti cetatenii au interesul sa cunoasca in profunzime ce inseamna Uniunea si cum le va schimba viata. Scheele a spus ca Romania “trebuie sa adere nu doar la banii Uniunii Europene, ci si la valorile ei”. iulian.anghel@zf.ro