Două scurt-metraje și două lung-metraje prezentate in
festival, dintre care lung-metrajul “Eu când vreau să fluier,
fluier” recompensat cu Ursul de Argint și cu premiul Alfred Bauer
și vândut deja in cincisprezece țări, un actor român foarte
apreciat, Dragoș Bucur, promovat prin programul Shooting Stars,
multe cronici, aplauze și chiar controverse – astfel s-ar putea
sintetiza participarea românească la cea de-a 60-a ediție a
Festivalului Internațional de Film de la Berlin.
Cine a venit la Berlin
Unul dintre cele mai bine organizate și prestigioase
festivaluri internaționale de film, Berlinala, s-a desfășurat in
acest an intre 11 și 21 februarie și a avut in competiție 25 de
pelicule. Juriul a fost prezidat de maestrul Werner Herzog, unul
dintre cei mai mari regizori germani contemporani, cu 50 de filme
la activ și mentor al unei intregi generații de cineaști. Din
juriul berlinez au mai făcut parte regizoarea și scenarista
italiancă Francesca Comencini (aclamată in ultimul deceniu la
Veneția, Cannes și Berlin pentru filmele “Pianoforte”, “Le parole
di mio padre”, “Carlo Giuliani, ragazzo”, “Mi piace lavorare” și
“Lo spazio bianco”), scriitorul african Nuruddin Farah, actrița
germană Cornelia Froboess, spaniolul José Maria Morales (producător
al unor regizori precum Costa Gavras sau Goran Paskaljevic),
actrița chinezoaică Yu Nan (declarată Cea mai bună actriță la
Festivalul Internațional de Film de la Chicago pentru rolul său din
“Tuya’s Marriage”, film recompensat cu Ursul de Aur la Berlin in
2007) și, in fine, binecunoscuta actriță americancă Renée
Zellweger. Printre titlurile victorioase aflate in competiție se
numără “The Ghost Writer”, al lui Roman Polanski (recompensat cu
Ursul de Argint pentru Cel mai bun regizor). Premiul a fost primit,
in absența cineastului, de producătorii Alain Sarde și Robert
Benmussa, unul dintre ei fiind mandatat de regizor să le transmită
tuturor comentariul lui Polanski: “Chiar dacă mi-ar fi fost permis
să vin la Berlin, n-aș fi făcut-o, pentru că ultima oară când am
venit la festival să accept un premiu, am sfârșit in inchisoare”.
Filmul “Bal / Honey”, semnat de regizorul turc Semih Kaplanoglu, a
fost declarat marele câștigător, laureat al Ursului de Aur – care
se acordă pentru Cel mai bun film din Competiție. Alt invingător
este filmul românesc “Eu când vreau să fluier, fluier”, al
debutantului Florin Șerban, care s-a intors acasă cu Ursul de
Argint – care este, de fapt, Marele premiu al Juriului – și cu
Premiul Alfred Bauer (acordat in memoria fondatorului Festivalului
Internațional de Film de la Berlin, pentru Cel mai bun film din
punct de vedere al perspectivei cinematografice pe care o oferă).
In competiție s-au mai aflat filmul japonez “Kyatapirâ” /
“Caterpillar” (semnat de regizorul K’ji Wakamatsu), care i-a adus
frumoasei Shinobu Terajima distincția supremă la categoria
interpretare – Ursul de Argint pentru Cea mai bună actriță și
filmul rusesc “Kak ya provyol etim letom” / “How I Ended This
Summer”, al lui Aleksei Popogrebsky, care i-a recompensat ex aequo
pe protagoniștii săi, Grigori Dobrygin și Serghei Puskepalis, cu
Ursul de Argint pentru Cel mai bun actor, precum și pe directorul
său de imagine, Pavel Kostomarov, cu Ursul de Argint pentru Cea mai
promițătoare realizare in domeniul imaginii de film. Ursul de
Argint pentru Cel mai bun scenariu le-a revenit chinezilor Wang
Quan’an și Na Jin, pentru filmul “Tuan yuan” / “Apart Together”. Pe
lângă aceste nume proaspăt afirmate la festival, filmul lui Florin
Șerban a concurat, insă, cu creații ale unor nume sonore ale
cinematografului internațional (ceea ce face victoria sa și mai
importantă). Printre competitori s-au aflat nume celebre precum
danezul Thomas Vinterberg (care a venit la Berlin cu “Submarino”),
excentricii autori francezi Benoit Delépine și Gustave de Kervern
(care au prezentat “Mammuth”), reputatul Zhang Yimou, care nu s-a
ridicat la inălțimea așteptărilor cu al său “San qiang pai an jing
qi” / “A Woman, A Gun And A Noodle Shop” sau provocatorul Michael
Winterbottom, care a dezamăgit de-a binelea criticii cu al său “The
Killer Inside Me”.
Dezamăgiri de la consacrați, surprize de la debutanți…
…aceasta ar putea fi concluzia evidentă, in condițiile in
care un regizor care debutează in lung-metraj precum românul Florin
Șerban a provocat atâtea discuții și remarci (cele mai multe
apreciative) pe marginea filmului său. Absolvent al Facultății de
Filosofie din Cluj (cu un masterat in teoria culturii și
hermeneutică), apoi al secției Regie film a Universității Naționale
de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) și având un al doilea
masterat, de data aceasta in cinema, la Universitatea Columbia din
New York, Florin Șerban a debutat cu această poveste puternică și
specială, despre care cronicarul italian Adriano Aiello spunea:
“Debutul lui Florin Șerban se inscrie in filonul inaugurat de
Cristian Mungiu cu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, confirmând forța
și inspirația cinematografului românesc contemporan, format
dintr-un ansamblu de filme care ambiționează să povestească faptele
și lumea așa cum sunt, cu o privire atentă și directă, fără prea
multe ocolișuri și compromisuri”. Beneficiind de cronici diverse in
publicații de prestigiu, comentat, aplaudat și, in orice caz,
analizat foarte atent de breasla cinematografică, filmul lui Șerban
i-a adus pe covorul roșu al festivalului pe tinerii actori George
Piștereanu (o revelație la cei 19 ani ai săi) și Ada Condeescu, la
rândul ei apreciată pentru expresivitate și sensibilitate. O dată
cu ei, au fost lăudate subiectul puternic (inspirat de piesa de
teatru omonimă a Andreei Vălean), tratat deopotrivă pătimaș și
realist, precum și talentata actriță Clara Vodă, in sfârșit
remarcată, pentru dificilul rol al mamei personajului principal.
Tot ea a putut fi văzută și in scurt-metrajele “Derby”, al lui Paul
Negoescu (regizor invitat, de altfel, la Berlinale Talent Campus,
la o discuție despre noile tehnologii, tendințe și teme ale
scurt-metrajului) și “Colivia”, al lui Adrian Sitaru, prezentate,
la rândul lor, in festival. Merită amintită participarea
excelentului Dragoș Bucur (un nume care in România nu mai are
nevoie de nici o prezentare), alături de alți nouă tineri actori
europeni, la programul Shooting Stars, menit să le promoveze
cariera internațională celor mai talentați interpreți tineri. In
plus, lung-metrajul “Portretul luptătorului la tinerețe”, al
regizorului Constantin Popescu (cunoscut publicului in special
pentru scurt-metrajul “Fatza galbenă care râde” și pentru unul
dintre episoadele din “Amintiri din Epoca de Aur”) a stârnit, la
rândul său, destule comentarii, fiind apreciat pentru subiectul său
– filmul este prima parte a unei trilogii dedicate rezistenței
anticomuniste din munți -, dar mai puțin pentru regie, despre care
s-a spus că ar mai fi suportat multe imbunătățiri.
In orice caz, România a avut in acest an o participare
interesantă, remarcată și remarcabilă, vie și impresionantă, iar
imaginile cu cineaștii noștri in centrul atenției, la un festival
atât de prestigios precum Berlinul inseamnă un imbucurător semn de
normalitate și creativitate pentru cinematograful românesc, pe
care, din fericire, nu-l poate contesta nimeni.
ANDREEA CHIRIAC-HENTEA (n. 21 ianuarie 1970,
Bucuresti), absolventa (1994) a Facultatii de Jurnalism si
stiintele Comunicarii din Universitatea Bucuresti. A fost redactor
cultural la “Tineretul Liber”, “Cotidianul” si “Ziarul de
Duminica”, specializându-se in critica de film, semnând si in
publicatii de specialitate precum “Pro Cinema”, “Re:publik”,
“Apropo”, “ProTV Magazin”, “The One”, “Playboy”. A facut parte din
staff-ul TIFF – editiile din 2007 si 2008 – ca redactor principal
al caietului festivalului. Din 2009 colaboreaza tot la o rubrica de
film la Radio România Cultural.