“Sunt de fapt vânzări nedeclarate pentru care nu se plătește TVA, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm spre o evaziune de 80%. Nu cred că pentru 0,1 lei, cu cât s-a scumpit pâinea, oamenii au renunțat să mai cumpere pâine, cred că preferă să ia produsul mai ieftin, dintr-un magazin aprovizionat tot din piața neagră”, a declarat Aurel Popescu, președintele patronatului din industria panificației Rompan, la seminarul Mediafax Talks about Romanian Agriculture.
Și retailerii mari acuză alimentarea pieței negre în acest an. “Piața gri a crescut în acest an. Consumatorii spun că merg mai frecvent în piețele agroalimentare și în magazinele mici de cartier, dar aceste creșteri nu se văd în statisticile oficiale pentru că se duc în zona evaziunii fiscale”, a declarat Filip Cristescu, directorul operațional al Billa România, cea mai mare rețea de supermarketuri de pe piață și vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România.
Din ce în ce mai multe magazine de cartier au început să se aprovizioneze de pe piața neagră și nu mai acordă bon fiscal, după cum afirmă Sorin Minea, președintele Romalimenta.
“Magazinele de proximitate nu mai oferă bon fiscal. Altfel nu fac față majorării de TVA. Credeam că dacă intrăm în comunitatea europeană dispare piața neagră. N-a fost așa. În schimb am preluat-o și pe-a lor”, susține șeful patronatului Romalimenta.
Pentru a păstra prețurile la un nivel redus, fermierii au cerut insistent, încă de anul trecut, reducerea TVA până la un nivel de 5%, cel puțin pentru produsele de bază, dar solicitarea a rămas fără răspuns.
La începutul lui 2010, patronatele din industria agricolă și alimentară au propus ministrului agriculturii o aplicare inversă a TVA. Prin această măsură, firmele din lanțul transformării grâului în pâine, de exemplu, nu ar mai fi plătit TVA la achiziție, pentru ca statul să nu fie fraudat cu recuperările de TVA cerute de companii care cumpărau fără acte de la țărani grâul.
În prezent, Comisia Europeană a respins cererea făcută de România în ceea ce privește aplicarea inversă a taxării în sectorul agricol și alimentar.
“Sebastian Vlădescu mi-a spus să vorbim la trecut despre taxarea inversă, pentru că România nu poate obține acest lucru de la Comisia Europeană. Reducerea TVA pentru alimentele de bază nu mai are loc, taxarea inversă nu se mai aplică, organizațiile de control ale gărzilor financiare și ANAF se reduc serios. S-a lăsat astfel cale liberă evaziunii fiscale, care este aproape legalizată”, este de părere Popescu.
Evaziunea fiscală are loc începând de la producător, mulți preferând să-și vândă marfa fără acte imediat după recoltare. Acesta este unul dintre motivele pentru care majoritatea grupurilor de producători recunoscute la nivel local, 106 la număr, nu funcționează sau se preocupă serios să-și regândească afacerea.
“Cum să se asocieze țăranii dacă tot ce vând prin intermediul grupului vând cu TVA? Fiecare preferă să vândă singur, la poarta casei sau la piață pentru că atunci nu mai trebuie să vândă cu TVA”, afirmă Mihai Lungu, președintele Cooperativei Agricole Muntenia. Fermele de porci din cadrul Cooperativei Agricole Muntenia se confruntă de asemenea cu situații în care prețul scade dramatic din cauza tirurilor venite intracomunitar, care nu plătesc TVA. “Degeaba am investit 800.000 de euro într-o fermă de porci, pentru că în fiecare zi intră camioane cu porci din Ungaria, cu destinația Bulgaria, se opresc la noi, îi abatorizează și îi vând, câștigul lor zilnic ajungând la 7.000 de euro. Eu cresc animalele 4 luni și când vreau să-i vând prețul este mic pentru că târgul este plin cu camioane cu porci”, informează Lungu.