Românii vor să trăiască mai sustenabil, să se bucure de un aer mai curat, să recicleze, să conducă vehicule electrice sau să meargă mai mult cu bicicleta, însă lipsa infrastructurii reprezintă de cele mai multe ori un impediment.
La nivel național, România și-a asumat tranziția către un model economic mai sustenabil prin diferite planuri și acorduri internaționale, dar această ambiție presupune multe elemente și este structurată pe proiecte de anvergură care se mișcă greoi sau chiar întârzie ani buni.
Între timp, Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și se află în procedură de infringment cu Comisia Europeană pentru că depășește în mod constant normele de poluare.
Peste 1,5 milioane de vehicule sunt înmatriculate în Capitală, conform datelor oficiale, dar estimările arată că numărul real al vehiculelor de pe străzile orașului este mai aproape de 2 milioane.
Traficul din București este unul dintre cele mai aglomerate din lume, Capitala situându-se pe locul 8 la nivel global în TomTom Traffic Index. Un șofer pierde în medie 150 de ore din viață pe an fiind blocat în traficul bucureștean la oră de vârf.
Printre soluțiile propuse pentru reducerea poluării pe care o generează aglomerarea traficului se numără încurajarea utilizării transportului în comun, a bicicletei sau a unui vehicul electric, însă toate acestea au nevoie de o infrastructură mai bine dezvoltată.
Peste 13% dintre români folosesc bicicleta pentru a se deplasa la muncă sau la școală, iar 41% merg cu bicicleta ca activitate recreativă, conform propunerii de Plan Național Velo, care arată că dezvoltarea unei infrastructuri velo va crește ponderea celor care utilizează acest mijloc de transport.
În ceea ce privește adopția vehiculelor electrice, aceasta a accelerat dar încă este sub 1% din parcul auto național în România și puțin peste 1% din parcul auto european. Un raport Roland Berger arată că dezvoltarea infrastructurii este cheia pentru a accelera adopția vehiculelor electrice.
Care sunt soluțiile pentru a dezvolta mai repede și mai eficient o infrastructură de sustenabilitate în contextul în care proiectele ample derulate de stat sunt de multe ori greoaie? Cum se poate implica mediul privat?
Pop-up de infrastructură
Asociația Green Revolution s-a aliat cu Raiffeisen Bank România și Mastercard România pentru a dezvolta un proiect de Pop-up de infrastructură prin care arată că dezvoltarea nu stă numai în mâinile statului.
Proiectul reușește să dea un exemplu pentru modul în care o problemă complexă legată de o infrastructură mare poate fi abordată prin soluții agile la scară mică.
Mai exact, proiectul s-a concretizat printr-un „box”, o „cutie de sustenabilitate”, care aduce la un loc un echipament pentru colectare sticlelor, o parcare de biciclete, stații de încărcare pentru vehicule electrice și un FANbox pentru preluarea coletelor. Acoperișul dispune de panouri solare și de un spațiu verde.
Primul box de acest fel a fost amplasat deja în București, la intersecția dintre Bulevardul Unirii și strada Nerva Traian, în proximitatea pieței volante Nerva Traian.
Un proiect precum cel realizat de Green Revolution, Raiffeisen Bank România și Mastercard România poate fi extins rapid și poate reprezenta un instrument real pentru a rezolva o parte din problema deficitului pe care îl are Bucureștiul și chiar România la nivelul infrastructurii de sustenabilitate.
Spre exemplu, parcarea de biciclete BBOX poate ajuta la transformarea oricărui spațiu în care este amplasat un Pop-up de infrastructură într-un punct de tranzit spre transportul în comun.
În același timp, cele două stații de încărcare pentru vehicule electrice din fiecare locație pot ajuta la reducerea așa-numitului „range anxiety” și să îi încurajeze pe bucureșteni să adopte soluții mai verzi.
Green Revolution, Raiffeisen Bank România și Mastercard România au în plan să extindă rețeaua de Pop-up-uri de infrastructură în București în 2024. Acestea vor fi plasate în diferite comunități și, în funcție de nevoie și cerințe, proiectul ar putea să se dezvolte cu noi locații.
Însă potențialul unui astfel de Pop-up de infrastructură este unul mare, iar ritmul dezvoltării depinde și de susținerea pe care o atrage proiectul. Green Revolution, Mastercard România și Raiffeisen Bank România sunt deschiși la parteneriate și cu alte companii și branduri, astfel încât mediul privat să contribuie la creșterea accelerată a infrastructurii de sustenabilitate.
O altă componentă importantă din structura „cutiei de sustenabilitate” este aparatul de colectare pentru ambalaje, mai exact pentru sticle. Un sondaj Reveal Marketing Research arată că pentru 36% dintre români principala barieră în calea reciclării deșeurilor este distanța mare față de centrele de colectare.
Lipsa de implicare a populației, dată în mare parte și de lipsa infrastructurii, se vede clar la nivelul rezultatelor finale. România este la coada Uniunii Europene în privința ratei de colectare separată a deșeurilor.
România are o rată de colectare separată a deșeurilor de 12-13%, în timp ce ținta UE pentru anul 2025 este de 55%. Chiar și cu implementarea Sistemului de Garanție-Returnare, încă semi-funcțional, România are nevoie de eforturi mai mari.
Prin urmare, Bucureștiul și România au nevoie de cât mai multe proiecte precum cel de Pop-up de infrastructură realizat de Green Revolution, Raiffeisen Bank România și Mastercard România.