Ești în oglindă roza fără zale.
În hoarde tandre pe suava pielevin fluturii de neam cu mirt să-ți spele
copilăria galaxiei tale.
La înălțimea lumânării mele
o parte-a trupului se face seară
și sufletul pe lebăda de ceară
întemeiază ocna unei stele.
În măduva de os în pustiire
un ochi dezgheață albele petale
ca mugurii pe rădăcini natale
când dă în pârgă sângele de mire.
Din volumul Muzeul dragostei, editura Helicon, 1995