Autoritatile de la Moscova au cerut cartierului general al NATO de la Bruxelles o solutie pentru salvarea celor 116 marinari de la bordul submarinului nuclear Kursk, esuat duminica pe fundul Marii Barents, dupa ce trei incercari ale marinei militare ruse de a monta o capsula de salvare pe submersibil au esuat, a relatat postul de televiziune american CNN.
Autoritatile ruse au luat in calcul si varianta ridicarii la suprafata a submersibilului cu ajutorul unor pontoane gonflabile, a anuntat agentia ITAR-TASS. Presedintele Vladimir Putin a declarat ieri ca situatia submarinului este “critica”.
Surse din administratia americana au declarat pentru CNN ca un oficial guvernamental rus a adresat urmatoarea intrebare la sediul NATO din Bruxelles: “Daca ar fi sa cerem asistenta, ce optiuni ne-ar putea oferi tarile membre NATO?”.
In timpul intalnirii de marti-noaptea, reprezentantii Rusiei si ai NATO “au studiat o gama larga de variante”, punand accent pe tehnologia pe care ar putea sa o puna la dispozitie statele Aliantei.
Comandantul marinei ruse, amiralul Vladimir Kuroiedov, a anuntat ieri ca Moscova va accepta echipamentul de salvare si expertii oferiti de marina britanica pentru salvarea echipajului de pe Kursk. Britanicii au descarcat deja echipamentul in portul norvegian Trondheim.
Prima tentativa de a atasa de submarin o capsula de salvare a esuat marti, deoarece pozitia submarinului, care este inclinat la un unghi de 60 de grade, este incompatibila cu configuratia capsulei. In ciuda valurilor mari si a furtunii, cea de-a doua operatiune de salvare a fost demarata cateva ore mai tarziu de la bordul navei Rudinski, dar a fost oprita din cauza curentilor marini deosebit de puternici.
Trei oameni se afla la bordul capsulei care poate evacua 20 de oameni la un transport. Amiralul Kuroiedov a declarat ca, in cazul in care capsulele de salvare vor putea fi atasate de submarin, operatiunea de evacuare a echipajului va dura intre sase si opt ore.
Echipele de salvare au incercat pentru a treia oara in zorii zilei de ieri sa ajunga la submarin cu cel putin doua capsule de salvare, insa operatiunea a fost ingreunata de vremea nefavorabila, au anuntat oficiali din marina. Marina a fost cat pe ce sa-si piarda ieri una dintre capsule din cauza curentilor marini.
Daca echipajul nu va putea fi evacuat cu ajutorul capsulelor, varianta care ar mai putea fi incercata este ridicarea submarinului aflat la peste 100 de metri adancime prin montarea unor pontoane de 400 de tone la capetele navei si umflarea lor cu aer comprimat, a mai spus Kuroiedov.
Surse din Flota Nordului citate de ITAR-TASS au declarat ca pontoanele nu pot ridica submarinul la suprafata, ci il vor aduce cel mult la o adancime de 50 de metri, unde pot lucra scafandrii.
In ce priveste cauza esuarii submersibilului, Kuroiedov a revenit asupra declaratiei facuta marti, potrivit careia accidentul a fost provocat de o coliziune cu alt submarin, si a afirmat ca explozia unei torpile amplasata in partea din fata a navei a dus la inundarea acestei sectiuni.
Starea celor 116 marinari aflati la bord este necunoscuta si exista teama ca ei ar putea ramane fara oxigen deoarece cele doua reactoare nucleare care produceau energia electrica au fost inchise in momentul esuarii.
Echipele de salvare mai au la dispozitie doua zile pentru a-si indeplini misiunea pentru ca, incepand de vineri, rezerva de oxigen din submarin se va termina. “Tot ce stim este ca sunt oameni in viata care lanseaza semnale SOS”, a declarat amiralul Kuroiedov.
Loviturile pe care supravietuitorii le aplica in peretii submarinului pentru a comunica cu cu echipele de salvare au devenit mai slabe si mai rare, ceea ce demonstreaza ca marinarii sunt din ce in ce mai slabiti din cauza lipsei de oxigen.
Ultima oara cand au fost auzite semnale SOS a fost marti dupa-amiaza. Vicepremierul rus Ilia Klebanov a declarat ieri ca nu sunt semne de viata la bordul submarinului, dar ca acest lucru nu inseamna neaparat ca cei 116 marinari sunt morti.
Testele de apa realizate in apropierea submarinului demonstreaza ca nu exista scurgeri radioactive, a anuntat Autoritatea de Protectie impotriva Radiatiilor din Norvegia.
Pe termen lung situatia s-ar putea inrautati pentru ca, daca submarinul va fi abandonat pe fundul marii, reactoarele nucleare de la bordul sau ar putea exploda.
Submarinul Kursk este unul dintre cele mai noi din flota ruseasca, fiind construit in 1994 si dat in exploatare in 1995. El participa la o serie de exercitii navale menite sa demonstreze revigorarea marinei militare rusesti.