Sistemul a fost creat in timpul lui Boris Eltin, care a preferat sa transfere administrarea bogatiilor tarii unui restrans grup de magnati. Treptat magnatii creati de guvern s-au transformat in figuri independente, cu scopuri politice autonome ce nu intodeauna coincideau cu cele ale guvernului. Aflat la apusul carierei sale politice si incapabil sa mai controleze sistemul creat de el insusi, Eltin a tolerat excentricitatile politice ale creasilor sale, impunandu-le doar finantarea “familiei”. Aducerea lui Putin la putere, s-a dorit o ruptura de perioada anterioara, acesta consimtand sa-i tolereze pe “oligarhi” cu conditia ca acestia sa nu se amestece in politica. Intr-un sistem in care prosperitatea economica depinde de implicarea politica si de avamtajele oferite de putere este imposibila disocierea  celor doua. Cea mai serioasa provocare la adresa noii puteri a venit dinspre domeniile cu traditionale aprehensiuni politice; industria petroliera si sectorul bancar.Primul “oligarh” scos din joc a fost Boris Berezovski. Magnat media cu interese majore in industria auto rusa, Berezovski a fost creatia partidului comunist decis sa recurga la expediente capitaliste pentru a-si sava o parte din structuri. Transformat intr-un opozant activ al regimului, Berezovski a fost neutralizat prin anchetarea modalitatilor oneroase prin care si-a construit corporatia. A urmat Vladimir Gusinski, proprietar al grupului de presa rusesc Media-Most, nevoit sa paraseasca tara pentru a evita un arest iminent.Acum a venit randul aceluia care, publicatia Eurobusiness il considera cel mai influent om de afaceri din Rusia, Mihail Hodorkovski. Actionar al grupului petrolier “Yukos”, Hodorkovski s-a implicat activ si in sustinerea diferitelor partide de opozitie. Ancheta demarata de Procuratura Federatiei Ruse cu privire la activitatile companiei s-a soldat, in vara acestui an, cu arestarea lui Platon Lebedev, directorul Grupului Menatep, care detine 61% din capitalul Iukos. In cele din urma, la 25 octombrie, Hodorkovski a fost arestat, in timp ce se pregatea sa participe la un forum dedicat relatiilor dintre comunitatea de afaceri si putere. Invinuit de devalizarea propriei corporatii si neplata impozitelor, Hodorkovski a fost pus sub stare de arest provizoriu.Demarata ca o lupta impotriva coruotiei din economie, lupta lui Putin impotriva “oligrahilor” vizeaza revizuirea privatizarii din Rusia. Trecerea bogatiilor naturale ale tari, izvor de prosperitate pentru birocratia superioara, in proprietate particulara, a redus drastic posibilitatile puterii politice de a instrumenta comunitate de afaceri in folosul propriu. Familiarizat cu provenineta ilicita a colosalelor averi acumulate de magnatii rusi, Putin a inteles ca fara o baza economica proprie, formata din oameni de afaceri agreati, puterea sa este iluzorie si se sprijina doar pe loialitatea de moment a aparatului represiv si pe simpatiile populiste ale majoritatii rusilor. Ambele pot disparea extrem de repede lasandu-l pe Putin fara sustinere. In Rusia, presedintele indeplineste si rolul de sursa de putere economica. Asa cum imparatul avea dreptul de a innobila orice slujbas credincios, dar numai pe timpul vietii acestuia, accesul oamenilor aparatului la resurse se face doar in timpul mandatelor unui singur presedinte. Atacul presedintelui la adresa corporatiilor vizeaza companiile cu un grad maxim de transparentizare a activitatii, listate la bursele mondiale. Odata lasat sa ajunga la consecintele sale logice, procesul de transparentizare ar fi lipsit puterea politica de efectiva parghie de influenta oferita de ilegalitatile comise in stadiul initial al privatizarii. De aici si partiala acoperire factica a versiunii prezidentiale, potrivit careia lupta impotriva “oligarhilor” este una impotriva coruptiei.Confruntati cu perspectiva certa de a-si pierde afacerile, magnati rusii au fost adusi in postura, nu demult dezavuata, de a incuraja participarea marilor corporatii internationale la operatiunile lor din Rusia si CSI. Parteneriatul semnat intre TNK si BP, implicarea lui Roman Abramovici in fotbalul european si negocierile desfasurate intre Exxon Mobil si Chevron Texaco dovedesc faptul ca magnatii rusi cauta sa cointereseze companiile occidentale in ilicita prajitura rusa. Posibila achizitie a aproximativ 40% din actiunile Yukos de catre Exxon Mobil, evaluata la cca. 25 miliarde de dolari ar fi urmat sa insemne cea mai mare investitie straina in Rusia. De altfel, in urma arestarii lui Hodorkovski, conducerea provizorie a companiei a fost preluata de prim vice-presedintele Steven Theede, chiar daca varianta initiala a schemei de avarie prevedea numirea unui presedinte rus.Extrem de interesanta este si reactia Agentiei Standard & Poor’s care a pastrat neschimbat rating-ul companiei, ceea ce dovedeste faptul ca mediul de afaceri astepta arestarea lui Hodorkovski si are incredere in conducerea provizorie stabilita.Atacul la adresa corporatiilor este de asteptat sa continue cu Anatoli Ciubais, administratorul retelei nationale de elctricitate, si cu Vladimir Potanin, patronul hodingului media “Interros”. Ultima lupta a puterii politice ruse in incercarea de a-si pastra ascendentul asupra marilor corporatii, fara indoiala, va aduce in dezbatere rolul presedintelui Eltin in formarea oligarhiei si deci incalcarea intelegerii dintre acesta si Putin, atunci cand a fost numit succesorul sau. Un alt posibil efect este accelerarea procesului de transparentizare a marilor corporatii si patrunderea masiva a capitalului occidental. Ramane de vazut cat de viabila este reteta chiliana propusa de Putin care incearca sa imbine rudimentele capitalismului cu cele ale unui regim autoritarist. Pana atunci, contrar mesajului public, Putin nu face decat sa-si consolideze reputatia de “uliu” si sa semene o stare de confuzie cu privire la economia rusa a carui aflux de capital de la inceputul anului a ajuns la 8 miliarde de dolari.

Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.