Alro funcționează de la sfâr­șitul anului 2008 la 75% din capacitate, du­pă ce a închis o parte din producția primară de aluminiu și până în prezent circa 1.400 de oameni care lucrau în combinat și-au pierdut locurile de muncă.
Deși prețul aluminiului pe piața in­ter­națională a urcat cu 48% în primul se­mestru, la un nivel mediu de 2.160 de dolari și cererea de aluminiu a crescut de asemenea, Alro continuă să funcțio­ne­ze în regim de criză, la 75% din capa­ci­tate, din cauză că nu găsește energie ief­tină pe piață.
“Funcționarea la capacitate de­pin­de de Hidroelectrica. Deja ne-am înțe­les cu ei să ne livreze 3 TWh care ne per­mi­te să producem 206.000 de tone de alu­miniu anual. Ne-am înțeles totodată că există posibilitatea de extindere a li­vră­rilor la 4 TWh în aceleași condiții pe care le avem în prezent, cu condiția ca Hi­droelectrica să aibă energia dispo­ni­bi­lă. Dacă ne oferă capacitate de ener­gie adițională noi o luăm direct”, spune Frank Mueller.
Potrivit lui, dacă Hidroelectrica se de­ci­de să furnizeze către Alro energia su­plimentară, combinatul ar atinge pro­ducția de dinainte de criză, respectiv de 265.000 de tone, și ar angaja înapoi o parte dintre salariații disponibilizați.
Producătorul de aluminiu Alro Sla­ti­na, controlat de grupul Vimetco de­ți­nut de investitori ruși, a semnat recent cu Hidroelectrica un contract de achi­zi­ție a 3TWh anual până în 2018, la un preț de circa 31-37 euro/MWh, cu 25% mai mare decât anul trecut. 1 Terrawatt (TWh) este egal cu un milion de mega­wați (MWh). Prețul plătit către Hidro­elec­trica este însă inferior celui de pe piața li­be­ră, în condițiile în care Alro este cel mai important client al compa­niei și cel mai mare consumator de energie din România.

Piața europeană este saturată, cererea mondială este în creștere
Conducerea Alro întrevedea la în­ce­putul anului posibilitatea ca în semestrul al doilea să redeschidă capa­cită­țile de producție închise anterior, lu­cru care nu s-a mai concretizat. Bugetul pe 2010 prevedea o dublare a profitului Alro la 56 mil. dolari și o creștere a vân­zărilor de 31%, până la 579,6 mil. dolari.
“Piața europeană este în cea mai mare parte una saturată, competiția este foarte mare, la fel ca și nivelul calitativ. Turnătoriile din vest care nu dispuneau de energie ieftină s-au închis una după alta când prețurile au scăzut pentru că procesul de producție este simplu. Noi ne-am concentrat în ultima perioadă pe pro­duse cu valoare adău­gată care sunt mai aproape de con­sumatorul final, iar din această cauză marjele de profit ale Alro au crescut”, a precizat Mueller.
Alro și-a asigurat anul acesta alu­mi­na (materia primă pentru produ­cerea alu­miniului) prin deschiderea combi­na­tu­lui Alum Tulcea, care pro­duce circa 450.000 de tone anual. Chiar dacă prețul de vânzare al alu­minei către Alro este cel al pieței, conducerea Vimetco spune că Alro este avantajată prin faptul că activitatea de apro­vi­zionare este stabilă și nivelul calitativ este constant, fapt apreciat de clienții companiei.
“Așteptările la nivel mondial sunt ca cererea să crească cu 40% până în 2015 pentru că fiecare vrea să reducă consumul de carburant și se orientează pe materiale mai ușoare, precum alu­mi­niul”, spune directorul Vimetco.

Creditul de la BERD ușurează controlul costurilor financiare
Alro a semnat recent un contract de refinanțare cu BERD în valoare de 180 mil. dolari despre care conducerea spune că ușurează controlul financiar și îi oferă stabilitate din acest punct de vedere.
“Aveam multiple împrumuturi la multiple bănci pe diferite termene, iar fiecare avea condițiile proprii. În 2009 băncile erau foarte reticente să prelun­geas­că împrumuturile pentru că ele în­sele aveau nevoie de lichidități. Ne sim­țim mai confortabil prin semnarea acor­dului cu BERD și Raiffeisen pentru următorii ani”, spune Mueller.
Alro a reușit anul trecut să-și sal­veze profitul doar ca urmare a încheierii unor contracte de hedging pe prețul aluminiului care-i asigurau un preț de vân­zare de 2.546 de dolari pentru o can­ti­tate de 55.000 de tone. Prețul mediu al aluminiului a coborât anul trecut la 1.667 de dolari pe tonă.
Compania a înregistrat anul trecut o redu­cere a profitului cu 68%, la 78 mil. lei (18,3 mil. euro), în condițiile redu­cerii cifrei de afaceri cu 28%, la 1,41 mld. lei (332 mil. euro).
Conducerea companiei spune că în acest moment operațiunile de hedging se fac pe termen mai scurt și doar în momentele în care consideră că prețul de pe piață este destul de atractiv, iar compania are un stoc de produse.
Vimetco mai deține în China două fa­brici de aluminiu care vor produce anul acesta 760.000 de tone și care este esti­mată să urce în 2011 la 850.000 de tone, de circa patru ori mai mare decât cea a combinatului de la Slatina. Vimetco are asigurat în China con­sumul de energie prin propria termo­centrală.
Extinderea operațiunilor din China a însemnat însă sistarea in­ves­tițiilor anun­țate în urmă cu câțiva ani pe piața româ­nească, respectiv du­blarea capa­ci­tății de producție a combinatului de la Slatina și con­struc­ția în parteneriat cu gru­pul Interagro a unei centrale elec­trice care să apro­vizioneze atât Alro, cât și grupul lui Ioan Niculae.
Alro, o investiție profitabilă pentru ruși
Grupul Vimetco (fostul Marco International), controlat de omul de afaceri rus Vitali Mașițki, a preluat controlul Alro în 2002, în urma unei privatizări controversate, care a fost cercetată de Direcția Națională Anti­co­rup­ție în 2006. Statul a scos în 2002 la vânzare un pachet de 10% din acțiunile Alro, care a fost adjudecat de ruși, după ce aceștia cumpăraseră direct de pe Bursă un pachet de 43% din acțiuni. Prețul plătit statului a fost de doar 11,5 mil. dolari. Ulterior, Marco a majorat capitalul Alro cu circa 95 mil. euro, investiția totală ridicându-se la circa 130 mil. euro.
Compania a beneficiat și de con­trac­te de aprovizionare cu energie ieftină, încheiate direct cu Hidroelec­tri­ca și Nuclearelectrica, obținând pro­fit în fiecare an de la privatizare încoace. De la privatizare, rușii au încasat de la Alro dividende în valoare brută de peste 300 mil. euro.