S&P scumpește finanțarea României prin depunctarea țărilor din zona euro

Creșterea costurilor de finanțare în euro și o volatilitate mai mare a cursului de schimb leu/euro ar putea fi primele efecte locale ale deciziei șocante prin care agenția americană de rating Standard&Poor’s (S&P) a retrogradat nouă țări din zona euro, însă înrăutățirea calificativelor pentru state ca Spania și Italia poate aduce României șansa de a se diferenția în ochii investitorilor la nivel european având în vedere tabloul macro stabil și măsurile de austeritate deja apli­cate.

România se pre­gătește să bifeze o nouă vizită de evaluare din partea FMI, de la care ana­liștii așteaptă un verdict pozitiv. Dacă recentele miș­­­cări de protest se vor extinde, investitorii și-ar putea forma o percepție de instabilitate socială și politică, ceea ce poate antrena riscuri mai mari concretizate în accesul mai scump la finanțare.

Vineri pe piața valutară cotațiile se situau ușor peste pragul de 4,33 lei/euro, dar spre finalul zilei au urcat la 4,34, iar valutele din regiune și euro și-au accentuat declinul, după ce o sursă guvernamentală din zona euro a declarat că S&P este pe cale să retrogradeze mai multe țări din regiune, mai puțin Germania și Olanda.

La capitolul CDS (costul asigurării contra riscului de default), România a încheiat săptămâna la un nivel de 450 de puncte de bază (4,5 puncte procentuale), în scădere ușoară față de săptămâna precedentă, în timp ce prima de risc pentru Ungaria era la 675 de puncte.

“S-ar putea să apară momentul în care investitorii, piețele, să înceapă să diferențieze România. Sunt țări europene în care măsurile luate deja de România sunt abia la început. România a trecut hopul măsurilor de austeritate. Dacă se opresc protestele, am putea să ne strecurăm poate cu un ușor avantaj. Scenariul cu cele mai bune șanse ar fi să scăpăm oarecum neatinși. Dacă mișcările de protest se extind, se creează impresia de instabilitate, ceea ce va antrena riscuri mai mari și consecințe negative concretizate în accesul mai scump la finanțare”, a comentat analistul Aurelian Dochia.

S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei și Ciprului cu câte două trepte și pe cele ale Franței, Austriei, Maltei, Slovaciei și Sloveniei cu o treaptă, sub nivelul triplu A care era garanția finanțării la costuri rezonabile. Iar con­secințele negative asupra României ar putea să se transmită prin canalul bancar, având în vedere că băncile-mamă ale filialelor locale se vor finanța și mai scump, dar și prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor.

Totuși, succesul emisiunilor de bonduri plasate recent de Slovacia și Polonia îndică o revenire a apetitului pentru Europa emergentă după ce piața înghețase la sfârșitul lui 2011 și disponibilitatea investitorilor de a face diferențe într-o țară sau alta atunci când decide unde să plaseze banii.

Pe plan intern, situația în plan macro este stabilă, România reușind să ajusteze principalele dezechilibre. Iar finanțarea deficitului bugetar merge bine, Ministerul Finanțelor bifând la începutul acestui an o serie de licitații de titluri de stat la care diminuarea costurilor i-a permis să împrumute sume mai mari decât cele anunțate.

România a trecut peste partea cea mai grea a crizei economice, însă pentru ca investitorii să înceapă să selecteze, să aleagă între perspectivele diferitelor țări, este nevoie de timp, consideră analiștii.

Dochia a amintit că o parte din avantajul României în ochii investitorilor a fost stabilitatea pe plan intern, având în vedere că până acum nu s-au înregistrat proteste violente ca în Grecia sau Italia. Rămâne de văzut cum va evolua situația internă.

Decizia S&P mărește însă riscul de recesiune în țările europene, iar riscul principal pentru România este legat de ceea ce se va întâmpla în Europa.

“Mă aștept ca România să aibă o șansă. Că va beneficia de ea depinde și de ceea ce se va întâmpla pe plan intern. Până la urmă investitorii ar trebui să facă diferențierea între țări. Te uiți la zona euro, vezi că pers­pectivele se deteriorează, așa că începi să te uiți în jur. Diferențierea va veni nu datorită faptului că România performează foarte bine, ci din faptul că alte țări au perspective îngrijorătoare”, a mai spus Dochia.

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raif­feisen Bank România, spune că pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată și se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care au fost retrogradate Austria și Franța. El vede în următoarea perioadă un nou val de aversiune la risc, care va afecta și România.

“Dacă ai ajuns să retrogradezi țări ca Austria și Franța, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune și să vedem o aversiune și în Europa de Est prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că piețele vor mai începe să diferențieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa și cu o evoluție în continuare în îmbunătățire.”

Economistul Raiffeisen nu exclude nici un efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanțare. “Finanțările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendință de scumpire în România, ceea ce poate să aibă și un aspect pozitiv prin stimularea creditării în lei. În ceea ce privește riscul deprecierii leului, cu o inflație mică și în scădere spațiul de manevră este mai mare și ca dobândă, și la nivel de curs. Cu un curs ușor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important e să nu fie mai mult”, a adăugat Dumitru.

Deși în contextul internațional este inevitabilă o presiune pe curs în toată Europa de Est, Dumitru crede că în România ar trebui să fie efecte mai mici pentru că prezența nerezidenților este mai redusă. “Probabil că, treptat, băncile vor primi aprobări de la BNR să vândă euro pentru a-și reduce pozițiile valutare rezultate din trecerea la IFRS, ceea ce va mai limita presiunea pe cursul de schimb.”

Pe de altă parte, analistul Aurelian Dochia anticipează că va fi o volatilitate mare a cursului. “Nu pot spune o tendință clară: apreciere sau depreciere. Cred că se vor înregistra mișcări ale cursului în marje mai mari în jurul valorilor de acum. Pe de-o parte va acționa influența negativă a veștilor din exterior. Pe de altă parte, va fi impactul favorabil al indicatorilor buni din ultima vreme.”

Analistul Florin Cîțu, crede că pe termen scurt decizia S&P va afecta negativ creșterea economică din România, prin costuri mai mari ale capitalului. “Efectul imediat al acestor decizii se va simți în costul de finanțare. Din păcate pentru noi, faptul că Franța, Italia, Austria se finanțează mai scump înseamnă că și prețul capitalului direcționat către România va fi mai mare”.

Pe termen lung, dacă UE vrea să rămână competitivă la nivel global, Cîțu consideră că efectul ar trebui să fie o creștere a productivității și înscrierea pe un canal de creștere economică sustenabilă.

Pe de altă parte, analistul Lucian Isar crede că decizia S&P nu este doar fundamentată, dar chiar ușor în urma realităților din piețele internaționale și evaluărilor făcute de investitori.

El crede că decizia S&P poate afecta economia Romaniei atât în sens pozitiv, cât și negativ.

Pe partea pozitivă, Isar sesizează că S&P aduce ratingul României mai aproape de cel al altor țări europene, în linie cu existența unui diferențial de risc real mai scăzut.

“Suplimentar, recomandarea S&P de a concentra eforturile către creșterea economică pot permite României mai mult spațiu de negociere a traiectoriei de atingere a țintelor pentru realizarea compactului fiscal”, a arătat Isar.

Chiar dacă se înscrie în categoria celor care cred că influentele negative pot veni pe partea fluxurilor financiare și ale sistemului bancar, Isar nu vede acest pericol din legăturile cu Franța și Austria, ci dinspre Grecia.”În cazul Greciei, situația trebuie soluționată cât mai repede, iar sensul rezolvării, preluarea unei cote mai mari de datorii de catre Europa ori faliment, poate să afecteze semnificativ economia României atât pozitiv, cât și negativ”, a încheiat Isar.

Un ton mai rezervat în ceea ce privește impactul asupra României are economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank, Dan Bucșa, care sesizează inițial, dincolo de argumentația oficială, coincidența între momentul anunțului S&P și reușitele de a se împrumuta în piață ale Spanirei și Italiei.

“Nu va fi un impact semnificativ dacă nu vor face un pas similar și Moody’s sau Fitch. Dar dacă Franța își pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenție de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A. Nu exclud o astfel de situație, dar această decizie nu va face decât să grăbească crearea unei agenții de rating europene”, a atras atenția Bucșa.

În ceea ce privește efectele asupra pieței interne, Bucșa se așteptă la o penalizare a activelor din centrul și estul Europei, dar nu vede o contagiune pe canal bancar direct din decizia S&P.

“Probabil că BCE va continua să reducă costurile de finanțare ale băncilor pe termen mediu. Finanțarea alternativă prin obligațiuni era deja scumpă pentru băncile europene. Cred că sunt alte motivații pentru care se va scumpi fiunanțarea, mai importante decât decizia agenției de rating. Deja banii se scumpeau pentru băncile europene”, a continuat Bucșa.

Ce consecințe ar putea avea decizia S&P asupra României

• Influențe negative pe partea fluxurilor financiare și ale sistemului bancar;
• Presiune asupra cursului, concre­ti­zată într-o volatilitate mai mare;
• Creșterea aversiunii față de risc a investitorilor;
• Creșterea costurilor de finanțare în euro pentru România;
• Stimularea creditării în lei;
• Ratingul României se apropie de cel al altor țări europene;
• România se poate diferenția în ochii investitorilor având în vedere tabloul macro stabil și măsurile de austeritate aplicate.