Acest articol nu se referă la contribuabilii corecți din România. Acest articol nu se referă la oamenii de afaceri care au un model inovator de business. Acest articol nu este relevant pentru cei care suportă toată oboseala fiscală din România și totuși continuă să creadă în investitii, în antreprenoriat. Nu este pentru cei care continuă să gândească afacerea în contextul integrat al economiei. Nu este pentru cei care cred în România. Nu este pentru cei care gândesc sustenabil, pentru oamenii de afaceri cu viziune.
Analiza trebuie citită doar de către cei care nu-și plătesc impozitele și taxele. Este pentru cei care folosesc muncă la negru. Este pentru cei care fac evaziune. Pentru întreprinzătorii pe bani publici, pentru cei care căpușează instituțiile publice și acum se plâng de reducerea risipei în acest domeniu. Pentru cei care nu gândesc un model rațional de business, care uită că evoluția companiei influențează și este influențată de evoluția economiei. Analiza trebuie citită cu mare atenție de către cei care clamează seriozitate doar dintr-o singură parte. Este pentru cei care cer fără să dea, pentru cei care solicită fără a contribui, pentru cei care se dovedesc cei mai fervenți apărători ai reducerii șoc a fiscalității, dar uită să-și achite obligațiile fiscale. Analiza se adresează celor care aruncă în față motivul menținerii/creării de locuri de muncă pentru a nu-și achita obligațiile fiscale.
În limita spațiului fiscal avut la dispoziție, am fost corecți față de mediul de afaceri. Am făcut eforturi pentru identificarea corectă și plata arieratelor, ne-am împrumutat mai mult în străinătate pentru a stimula băncile să crediteze companiile autohtone și pentru a reduce efectul de crowding out (reducerea investițiilor private din cauza menținerii dobânzilor ridicate ca urmare a cererii de credit guvernamental în creștere) și am acordat plăți anticipate din buget pentru ca proiectele din fonduri europene pe POS CCE (cele care au trecut de toate etapele privind respectarea parametrilor tehnico-economici) să meargă înainte.
Se fac eforturi pentru rambursarea TVA într-un timp cât mai scurt, Guvernul urmărind să reducă tratamentul discriminatoriu în relația cu contribuabilul. Am crescut plafonul de deductibilitate pentru cheltuielile de cercetare dezvoltare. Am continuat programele de stimulare a tinerilor întreprinzători, Programul Kogălniceanu, programul de GrowingUp, am continuat finanțarea schemelor de ajutor de stat în sumă de 170 milioane euro în 2013 pentru investiții și creare de locuri de muncă, am deschis o nouă schema de ajutor de stat pentru investiții și creare de locuri de muncă în IT și alte domenii cu valoare adăugată ridicată în sumă de 100 milioane euro, finalizăm sper cu succes de data aceasta schema de minimis în valoare de 500 milioane lei, vom aplica și alte scheme de minimis pe termen scurt. Reducem presiunea controlului fiscal asupra agenților economici prin adoptarea Single Control Act, astfel încât o inspecție fiscală de fond pentru IMM-uri să se facă doar o singură dată la 3 ani. Chiar ieri Guvernul a adoptat Codul Insolvenței, pentru a reduce hazardul moral determinat de procedurile laxe de până acum.
Considerăm că trebuie făcută diferențierea clară între cei care chiar au nevoie de insolvență și cei care forțează această procedură pentru a scăpa de plata impozitelor și taxelor la stat, de datoriile către creditori sau bănci.
Am redus birocratia fiscală. Am continuat procesul început corect de către Guvernele trecute privind reducerea numărului de taxe plătite de o companie. Raportul Doing Business 2013 realizat de Banca Mondială arată reducerea numărului de taxe de la 113 plăți pe an in 2012 la 41 în 2013. Timpul cheltuit pentru plata taxelor pe an s-a redus de la 222 ore la 216 ore, mai este de lucru aici. Iar numărul de zile necesare începerii unei afaceri s-a redus de la 14 la 10.
Si totusi este ingrijorator. Romania are o problema structurala majora cu cei care nu-si platesc impozitele si taxele. Evolutia veniturilor din ultima executie bugetara confirma ca fenomenul continua si creeaza o vulnerabilitate majora proceselor de consolidare fiscala si recuperare a cresterii economice potentiale de dinainte de criza. Privind spre raportul anual al Consiliului Fiscal publicat luna trecută, se pot trage câteva concluzii asupra stării colectării veniturilor în anii ce au trecut: „indicele de eficiență a colectării aferente TVA a fost în anul 2012 de 57%. Altfel zis, chiar dacă există o cotă standard de TVA de 24%, statul a colectat la o cotă implicită de taxare de 13,7%, nivel mai mic cu aproximativ 10 puncte procentuale. România a colectat în 2012, 8,5% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95). Într-un clasament al statelor ECE, ne aflăm din perspectiva indicelui de eficiență aferent TVA deasupra unor țări ca Polonia, Letonia sau Slovacia, dar sub Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria sau Slovenia”. La colectarea impozitului pe profit „indicele de eficiență a colectării aferente impozitului pe profit în România a fost în 2012 de 21%, rata implicită de impozitare fiind de 3,3%, mult sub rata standard, de 16%” iar in ceea ce priveste colectarea impozitului pe venit „gradul de eficiență a colectării impozitului pe venit a fost de 88% (o rată implicită de impozitare de 14%), România ocupând poziția a doua în clasamentul țărilor ECE, după Bulgaria (107%), dar înaintea Cehiei (58%), Letoniei (75%), Estoniei (76%), Poloniei (74% în 2011), Ungariei (77%), Lituaniei (85%), Slovaciei (62%) și Sloveniei (62%) – România are și al doilea cel mai redus nivel al ratei de impozitare a venitului”.
Evaziunea fiscală din munca la negru se ridica la 3,11% din PIB (18,29 miliarde lei) iar totalul evaziunii fiscale din 2012 ajunge la aproape 14% din PIB în 2012, ceea ce ne situeaza pe un nedorit loc fruntas in UE.
Privind inante, ne dorim reducerea graduala a fiscalitatii pentru a inlatura din povara fiscala de pe umerii contribuabililor corecti. Am redus TVA 9% ca proiect pilot si analizam reducerea TVA si la alte produse de baza. Tinta principala este reducerea CAS cu 3 puncte procentuale la angajator asociata cu o crestere mica a salariului minim.
Totusi, pentru a nu intra intr-un cerc vicios ce reprezinta de fapt un joc de tip pierdere-pierdere, fac un apel catre contribuabili sa-si achite impozitele si taxele. Cu promisiunea că vom continua creșterea transparenței și a eficienței cheltuirii banului public și vom crește calitatea serviciilor publice. Fara ajutorul unei conformari voluntare in crestere la plata impozitelor si taxelor, optimismul privind efectele pozitive ale reorganizarii ANAF isi pierd din relevanta iar viitoarele masuri de relaxare fiscala vor fi intarziate.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.10.2013