Au început lucrările la scutul anti-rachetă de la Deveselu. Statele Unite își vor retrage o parte dintre echipamentele și trupele din Afganistan prin România începând cu 2014, întărind semnificativ dimensiunea strategică a Parteneriatului româno-american. De ce România? Pentru un fapt simplu: geografia României și predictibilitatea noastră ca aliat. Sunt vești bune, dar nu suficiente pentru a rezolva problema de fond a țării noastre: șubrezenia economică, lipsa de capital și de investiții și, mai ales, absența unui Plan Național după aderarea la NATO și UE.
România trebuie să culeagă și dividendele geo-economice, nu doar pe cele strategice ale geografiei noastre. Asta ne încurajează și aliații noștri americani și europeni să facem. “Deveniți o punte între Est și Vest!”, a spus vicepreședintele Biden, la întâlnirea cu premierul român.
Un Nou Drum al Mătăsii se reclădește între Asia și Europa, iar România nu are voie să lipsească din acest mare proiect al secolului XXI. Și dacă nu ne mișcăm repede și coerent, vom continua să fim ocoliți de rutele de comerț, infrastructură, energie și investiții care vor lega cei doi mari plămâni ai economiei mondiale: lumea euro-asiatică și cea europeană și, după încheierea TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), cea a imensei piețe transatlantice.
“România Punte între Est și Vest” este proiectul pe care conferința Bucharest Forum, organizată de Institutul Aspen și GMF, în parteneriat cu Guvernul României îl propune decidenților din țară și din UE, SUA, Canada, dar și principalilor jucători din acest nou Drum al Mătăsii. Un Proiect de Țară care, dacă va fi bine și rapid executat, are potențialul să devină cel mai important proiect național din ultimul deceniu, de natură să modifice profund modelul nostru economic și de dezvoltare și locul României în lanțul de valoare al economiei europene și mondiale.
„România – Punte între Est și Vest” înseamnă evadarea din blestemul legendei Meșterului Manole. El asigură continuitate, disciplinarea și prioritizarea investițiilor publice, ca magnet pentru cele private.
„România – Punte între Est și Vest” reprezintă, în acelasi timp, o viziune unificatoare și o metodă disciplinatoare în formularea politicilor publice și singura cale de a nu mai repeta eșecul ultimilor 20 de ani ca politici de dezvoltare și strategii naționale sau sectoriale.
„România – Punte între Est și Vest” propune și un alt mod de a formula și monitoriza marile strategii. Un efort care implică toți factorii: guvernamentali, locali, sectorul privat și academic. Este produsul muncii membrilor Institutului Aspen: PWC, Unicredit, CEC, Banca Mondială, ministerele de resort, Cancelaria Primului Ministru și Primul Ministru însuși, care a menționat acest proiect în repetate rânduri, inclusiv săptămâna aceasta la Forumul Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Mai mult, Primul Ministru va menționa acest proiect și la ceremonia de inaugurare a primul tunel feroviar pe sub Bosfor, de la Istanbul, care va uni partea europeană și cea asiatică, permițând metroului să transporte 150.000 de pasageri/oră.
“România Punte între Est și Vest” înseamnă și depășirea actualului model de dezvoltare și model economic, ca și refacerea potențialului de creștere de la 2% la 5%, singura de natură să asigure convergența reală cu media europeană și să facă saltul din lumea a treia în prima. Și da, „România Punte între Est și Vest” înseamnă creare de multe locuri de muncă, blue, green și white collars. De la locuri de muncă în asamblare și manufacturare, la locuri de muncă în energie convențională, neconvențională și verde la servicii de logistică, fabricare, cercetare-dezvoltare și inginerie.
“România Punte între Est și Vest” va avea 4 dimensiuni:
- România ca „hub” de infrastructură, logistică și asamblare și manufacturare. Argumentul geografiei este imbatabil: scurtarea drumului între Asia și Europa cu 2400 mile marine. Două săptămâni în loc de cinci până la Rotterdam. Parcuri și clustere industriale, cum e modelul celui de la Ploiești – lângă Universitatea de Petrol și Gaze (care tocmai a aniversat 65 ani de la înființare), unde s-a reunit toată industria de echipamente energetice: Cameron, Lufkin, General Electric, Honeywell, Lukoil, firmele chinezești și germane.
În Logistics Performance Index al Băncii Mondiale România ocupă locul 54, în spatele concurenților noștri direcți: Bulgaria (Burgas), Ungaria (centru logistic chinez), Slovacia (terminale cale ferată lată), Polonia (acord cu China pe cale ferată).
Prin implementarea acestui proiect, specialiștii estimează că vor fi: 25 miliarde euro în plus la PIB, 150.000 locuri de muncă, 4 miliarde venituri la buget.
2. România ca o placă turnantă a energiei în regiune. Independența și scăderea costului la energie, prin folosirea tuturor formelor de energie disponibile: gaz, electricitate, hidro, nuclear, regenerabile, neconvenționale. Doar din exploatarea terenului agricol nefolosit astăzi pentru biomasă, România ar produce energie cu 83,3 TWh/an în plus. Mai mult, prin exploatarea, depozitarea, transportul și interconectarea cu toți vecinii a întregului ansamblu de activități din domeniul energiei, specialiștii spun că în România s-ar crea între 115,000-190,000 de noi locuri de muncă în 20 ani și s-ar încasa 6,3-10,5 miliarde pe an venituri la buget.
3. România – campion regional la educație, cercetare și corelarea studiilor cu piața de muncă. Una din resursele imense ale Românhiei este capitalul uman. Dacă ne punem talentul și priceperea oamenilor la treabă pe zonele de manufacturare, cercetare și dezvoltare, putem reprofesionaliza România pentru meseriile viitorului.
4. E-New Silk Road. Folosirea avantajului pe care România îl are din punct de vedere al comunicațiilor și internetului de mare viteză pentru interconectarea regională.
Propuneri rezultate în urma Bucharest Forum 2013:
- Declararea Romania East-West Gateway ca proiect strategic de interes național și crearea unui Comitet inter-ministerial dedicat și a unei unități strategice cu componentă public-privată la nivelul Cancelariei Primului ministru.
- Includerea cu prioritate în bugetul național pe 2014 a proiectelor ce decurg din acest concept. Propunerile de finanțare europeană sau multilaterală vor include cu prioritate finanțarea proiectelor din Puntea Est-Vest (PEV). Ca și la nivelul bugetelor locale și finanțarea PEV se va face în logica multianuală până în 2020, durata noului buget european.
- Introducererea finanțării proiectelor PEV în negocierea cu privire la deficitul și bugetul pe 2014 cu FMI și Comisia Europeană, ca parte a efortului de relansare economică și creare de locuri de muncă.
- Crearea unui mecanism de coordonare cu autoritățile locale și cu statele vecine sau de destinație (coridoare trans-europene (TENs), strategia Dunării, Traceca). Reluarea demersurilor introducerii coridorului IX Nord-Sud printre TENs, în noul context post – Vilnius, cu Republica Moldova și Ucraina ca parteneri ai UE. Comisia Europeană a anunțat un buget de 1,4 miliarde de Euro pentru coridoarele transeuropene care tranzitează România.
- Pregătirea unui road-show profesionist de atragere a finanțării private pentru proiectele PEV.
- Pregătirea unei strategii New Silk Road la nivel de UE, în coordonare cu SUA, în context post-Afganistan și post-Vilnius, ca inițiativă a României pentru viitoarea Comisie și Parlament European.
Geografia României rămâne neschimbată, dar istoria nu ne mai poate aștepta.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.