Prin natura meseriei mele, intru in contact cu o multime de oameni si, asa cum nu seamana degetele unei maini, la fel putem constata ca nici oamenii nu seamana intre ei. E drept ca tuturor ne place sa fim apreciati de catre semenii nostri. Ne face placere sa ni se recunoasca valoarea, sa ne bucuram de o imagine favorabila, sa fim uneori in centrul atentiei etc. Diferentierea semnificativa o face insa intensitatea cu care oamenii isi doresc aceste lucruri. Ori, din aceasta perspectiva, exista mai multe categorii de indivizi:
Oameni care se valorizeaza prin ei insisi
Aceste persoane isi cunosc propria valoare indiferent (sau aproape indiferent) de parerea celor din jur. Perceptia asupra propriei valori se face astfel pe baza constientizarii limitelor si a realizarilor individuale si nu pe cum apreciaza ceilalti aceste realizari. Fara indoiala ca in aceasta situatie creste riscul manifestarii unor erori de autoevaluare – cunoasteti, cu siguranta, una dintre aceste erori: nu de putine ori etichetam anumiti indivizi ca fiind “increzuti” si, uneori, suntem indrituiti sa gandim in acesti termeni.
V-ati intrebat insa vreodata de ce se intampla acest lucru? Este, fara discutie, un fenomen datorat diferentei de perceptie intre ceea ce credem noi (evaluatori “de conjunctura”) despre realizarile unei persoane si ceea ce crede respectiva persoana despre propriile realizari. Nu este mai putin demn de remarcat faptul ca a acest gen de persoane se bucura de o mare incredere in propriile forte si sunt capabile de interactiuni sociale directe – la urma urmei, spuneam ca nu apreciaza neaparat ceea ce cred ceilalti despre persoana lor.
Oameni care se valorizeaza prin ceilalti
Ii cunoasteti; intr-o anumita masura va incadrati in aceasta categorie – va deranjeaza cand cineva are o parere proasta despre voi (mai ales cand este nejustificata). Sunt persoane dispuse sa depuna eforturi semnificative pentru a-si construi o imagine favorabila in ochii celorlalti. Pentru aceste persoane, o apreciere pozitiva din partea sefului / colegului poate deveni o motivatie mai puternica decat insasi realizarile pentru care a primit aprecierea. In ceea ce priveste parerile nefavorabile, se poate spune ca produc adevarate ravagii daca e sa analizam impactul pe care il au asupra increderii in sine a persoanelor din aceasta categorie.
Nu spune nimeni ca este eficient (sau sanatos) sa devii insensibil la parerile celor din jur, cu atat mai mult cu cat ne desfasuram activitatea in grupuri sociale de ale caror feed-back-uri nu putem face abstractie. Pe de alta parte, a pune “totul la suflet” nu este nici pe departe o solutie recomandabila. Efectele? Cele mai vizibile si, totodata, imediate efecte ale acestui mod de viata: nesiguranta, neincredere, frecvente sentimente de culpabilitate fata de colegi / sefi, inchidere in sine etc.
Nu putem exclude insa si efectele pe termen mediu si lung – dezechilibre in plan psihic: incepand de la depresii si mergand chiar pana la dezvoltarea unor sindromuri de tip “mania persectutiei”.
Veti spune probabil ca e teorie pura, ca asa ceva nu vi se poate intampla dumneavoastra… S-ar putea chiar sa aveti dreptate insa, daca analizam rezultatele unor sondaje recent realizate constatam ca, in timp ce 80% din respondenti considera ca nu au avut si nu au nici o problema de natura psihica, trei din patru romani sufera de forme de depresie …
Asadar, faceti o analiza sincera in ceea ce va priveste pentru ca … singura persoana care va cunoaste cel mai bine (si care, prin urmare, va poate evalua corect) sunteti chiar dumneavoastra.
Si, nu uitati, nu credeti doar ce spune lumea – sunteti mai mult decat atat.