Căutarea unui joc de șah de-a lungul secolelor și continentelor – iată subiectul romanului Focul, care duce înainte și înapoi aventura senzațională din bestsellerul Opt, debutul lui Katherine Neville, o personalitate ieșită din comun, care a trecut parcă în piruete de la un domeniu la altul (informatică, petrol, finanțe), de la o artă la alta, de fiecare dată uimind prin înnoirile aduse. Scrisul pare să fie prima pasiune, descoperită încă din copilărie, iar cele patru romane publicate până acum reflectă același orizont vast al cunoașterii probat profesional, de la șah la istorie, de la tradițiile esoterice la secretele revoluțiilor.
Jocul de șah dăruit de arabi lui Carol cel Mare își arată foarte repede forța magică, se naște legenda că posesorul lui ajunge stăpânul lumii, de aici începe periplul pieselor, inițial păstrate într-o mănăstire din Pirinei, apoi împrăștiate în alte locuri. Făuritorii de istorie sunt atinși de magia jocului (de la Talleyrand la Ecaterina cea Mare, la Napoleon Bonaparte), căci piesele de șah nasc ambiții imense, luptele rareori fățișe continuă în secolul al XX-lea, cu alți jucători străluciți – o tânără americancă și un rus. În Focul, totul reîncepe, în miezul vârtejului se află Alexandra, fiica lor.
Catherine Velis și Alexander Solarin au încercat zadarnic s-o țină pe fată departe de șah, jocul îi duce pe tată și fiică în Rusia, de aici încep misterele: partida pierdută de fetiță, moartea tatălui, retragerea mamei în Colorado. Și reapare balansul între două timpuri, din primii ani ai secolului XXI cu întâmplări ce țin de tradiția șamanică încă vie în Siberia, la primele decenii ale secolului al XIX-lea, apar ca personaje două personalități de la capetele Europei, Lord Byron și Ali Pașa din Ianina, legați prin iubirea pentru aceeași femeie, frumoasa Vassiliki, împărțind grijile pentru aceeași fiică.
Cele mai interesante părți ale romanului țin de o experiență de întoarcere din moarte a lui Solarin prin puterea de a tămădui a femeilor șaman, de practicile inițiatice disimulate în faimoasa bucătărie bască și în aprinderea cuptorului la care este supusă Xie (sau Alexandra). Romanul propune și câteva repere ale unei geografii sacre, fie ferma din Colorado unde locuiește Catherine Velis, fie chiar orașul Washington.
Tensiunea și răsturnările de situație se combină cu un fel de bal mascat care transformă lumea personajelor într-o tablă de șah. Fiecare trebuie să afle ce rol are pe eșichier, de aici vin confuzii și încurcături. Decriptarea simbolurilor și tâlcul poveștilor formează caruselul esoteric al cărții, cititorul le descoperă împreună cu personajele. Află astfel despre mișcarea Paleh din anii 30 din Rusia, care codifica în picturi mesaje secrete, inaccesibile cenzorilor, dar ușor de înțeles de către țăranii analfabeți, sau despre cunoașterea concentrată de Al-Jabir în piesele jocului de șah, taine ale numerelor sacre.
Ca și Opt, romanul Focul este un labirint al secretelor istoriei, dezvăluind ce ascunde mișcarea Carbonarilor, numiți Aprinzătorii de cărbuni, ca și ale diferitelor religii și credințe, cum reiese din legătura dintre cenușă, ospăț și foc. Erudiția autoarei este copleșitoare, pătrunzând în zone de cunoaștere magică și mistică înconjurate de tăcere, cum este Bagdadul și tradiția sufită, ori chiar necuprinsa Rusie, cu șamanii și practicile lor de tămăduire a sufletului și a trupului, în alchimie. Cele trei părți ale romanului au ca titluri cele trei etape de obținere a Pietrei Filosofale: Nigredo, Albedo și Rubedo.
Între Opt, apărut în 1988, și Focul din 2008, cititorii au avut de așteptat 20 de ani. Dar scriitoarea mai are două romane foarte interesante, Risc calculat, care avertizează asupra jocurilor financiare și a manipulării posibile în marile bănci, care se întoarce și la povestea familiei Rotschild și a întemeierii marilor bănci, și Cercul magic, propunând altă călătorie în meandrele timpului, inclusiv în Germania lui Hitler. Ele merită cât mai repede traduse, căci Katherine Neville își are și la noi publicul ei care așteaptă.
Katherine Neville, Focul, traducere din limba engleză – Lingua Conexion, Editura Rao, 2013, 544 pag.