Profesorii si profesorii debutanti, in special, vor fi in continuare printre cei mai prost platiti specialisti cu studii superioare angajati intr-o structura a statului, cu un coeficient initial de salarizare de 1,65, fata de 3, cat ii corespunde unui medic rezident sau 2,5, cat are un subinspector de politie.

Coeficientii sunt de la 1 la 12, cat e salariul presedintelui, si reprezinta multipli de salariu minim pe economie.

Cele doua principii de baza ale legii sunt ca nici un salariu nu va scadea, urmand ca salariile mari sa fie inghetate, in timp ce salariile mici avanseaza, si ierarhizarea tuturor functiilor din sistemul bugetar pe baza unor coeficienti de la 1 la 12. Cu toate acestea, legea isi va produce efectele abia in 2015, an cand urmeaza sa fie ajustate toate salariile din sistem in functie de noua grila.

Legea salarizarii unice va fi aplicata treptat, de la cele mai mici salarii la ce mai mari, pentru inceput fiind majorate salariile mai mici de 700 de lei.

Printre cele mai mari cresteri salariale vor fi inregistrate in randul medicilor, unde se vor efectua cresteri de pana la 90%, iar salariile profesorilor vor creste cu pana la 40%, in conditiile in care si salariul minim pe economie va ajunge la 705 lei (166 euro), in prezent acesta fiind de 600 de lei (141 euro).

Medicii sunt insa de parere ca salariile vor ramane in continuare foarte mici, chiar si dupa maririle pe care le presupune adoptarea legii unice a salarizarii.

“Coeficientii de ierarhizare sunt in continuare foarte mici. Nu cred ca aceste mariri vor rezolva ceva. Un medic rezident ar trebui sa castige cel putin 1.000 de euro si nu sa supravietuiasca cu un salariu de 900 de lei, avand in vedere ca investeste timp de 12 ani in educatia sa.”, spune un medic dermatolog din Capitala.

Totodata, un medic primar, care castiga in prezent intre 2.500 de lei si 3.000 de lei brut pe luna, ar putea castiga 2.961 de lei pentru inceput si pana la 3.701 de lei, in masura in care, in functie de vechime, are gradatia maxima 5. Pentru medicii primari acest lucru reprezinta o crestere a coeficientilor de la 4,16 la 4,2.

Chiar si in aceste conditii, sindicalistii din domeniul medical nu sunt multumiti, avand in vedere ca salariile nu vor ajunge imediat la un asemenea nivel. Pentru inceput, vor fi marite salariile mai mici de 700 de lei. Acest lucru inseamna o inghetare a salariilor pentru restul angajatilor.

“Este adevarat ca au existat cateva corecturi si au fost mariti anumiti coeficientI, insa varianta din luna iunie era cea mai buna, aproape toata lumea a fost multumita. In varianta actuala exista scaderi de pana la 65% fata de luna iunie”, apreciaza Adrian Barea, prim vicepresedinte al Federatiei Sanitas.

Barea precizeaza ca va incerca sa mai solicite o ajustare a coeficientilor, intrucat in varianta actuala coeficientii sunt scazuti.

Cresteri considerabile vor avea loc si in randul profesorilor. Spre exemplu, un profesor debutant care are studii superioare de lunga durata, inclusiv master, va avea un salariu de baza de 1.621 de lei, in conditiile in care in prezent castiga 1.135 de lei brut pe luna, adica o crestere a coeficientilor de ierarhizare de la 1,89 la 2,29.

Una dintre nemultumirile sindicalistilor din educatie este faptul ca pentru anumite categorii de profesori salariile vor stagna dupa ce vechimea ajunge la 25 de ani de experienta. Este cazul profesorilor cu grad I cu experienta de lucru de peste 25 de ani, unde cofiecientul de ierarhizare va ramane acelasi chiar daca nivelul de experienta creste pana la peste 40 de ani. Astfel, un profesor de grad I va castiga 2.432 de lei, de cand va ajunge la o vechime de 25 de ani si pana cand va acumula o experienta de peste 40 de ani.

“Suntem nemultumiti in continuare pentru ca ne aflam la partea inferioara a grilei. Pentru profesori, coeficientii variaza intre 1,35 si 4,25, de la profesor debutant la cel cu grad didactic. Este mai putin decat pentru un sef de birou dintrao comuna de categoria a treia”, apreciaza Simion Hancescu, prim vicepresedinte Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant. Astfel, un sef de birou din cadrul administratiei locale a unei comune are, potrivit legii, un coeficient de ierarhizare de 4,45.

In ceea ce-i priveste pe polisti, acestia au de gand sa nu mai efectueze ore suplimentare de-acum inainte, in semn de protest fata nivelele scazute ale coeficientilor de ierarhizare. Potrivit sindicalistilor, pana acum angajatii efectuau ore de lucru suplimentare, insa nu erau remunerati pentru acestea.

“Coeficientii pentru majoritatea politistilor, adica aproape 80% din personalul Politiei, sunt prea mici. Este vorba despre agentii de politie care ies pe strada si sunt cei expusi pericolului. Mai ales in perioada aceasta, cand, din cauza crizei, infractionalitatea a crescut”, Toader Paraschiv, secretar general in cadrul Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual.

In prezent, un subinspector de politie debutant, cu studii superioare, are un salariu de 1.400 de lei brut. Dupa aplicarea legii, salariul sau va creste la 1.621 de lei. De asemenea, un agent de politie debutant, cu studii medii, care castiga acum aproximativ 900 de lei brut pe luna, va avea un salariu de 1.198 lei.

Cititi mai multe pe www.zf.ro

Legea salarizarii unitare a angajatilor din sistemul bugetar, pe scurt

  • Legea ierarhizeaza toate functiile din sistemul bugetar pe o scara de la 1 la 12, in care 1 este salariul minim.
  • Salariul minim pe economie va fi majorat in 2010 pana la 705 lei. In prezent, salariul minim brut este de 600 de lei.
  • In 2010, vor fi majorate doar salariile mai mici de 705 lei pe luna. Pentru anii urmatori, nu se stie cand si ce categorii salariale vor fi majorate.
  • Angajatii BNR, ai CNVM, ai CSA si ai CSSPP nu intra sub incidenta legii salarizarii unitare.
  • Functionarii publici pot exercita functii sau activitati in sectorul privat.
  • Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare institutie nu poate depasi, in medie, 30% din salariile de baza. Nu este precizat explicit in lege ca sporul nu poate depasi 30% din salariul de baza individual al angajatului. Astfel, o institutie publica poate decide sa aloce sporuri foarte mari unor angajati si sa nu acorde deloc sporuri altora.
  • Legea de salarizare unitara va determina o crestere a cheltuielilor bugetare anuale la un nivel de peste 8,5 mld. lei, in anul 2014, majorarea sumelor alocate urmand sa fie inregistrata incepand cu 2011, in conditiile in care pentru anul viitor sunt prevazute cresteri doar pentru salariile mici.
  • Noul sistem de salarizare in sectorul public va antrena o crestere a cheltuielilor bugetare cu 1,32 mld. lei in 2011, costuri care in anul urmator vor fi de aproape trei ori mai mari, ridicandu-se la 3,48 mld. lei, potrivit Mediafax.