Nici nu au preluat bine în administrare spitalele și
reprezentanții partidelor au și început să-și dispute și să-și
împartă locurile în consiliile de administrație ale acestor
instituții.
Primul pas l-a făcut Bucureștiul, cel mai important oraș al țării.
Consilierii Consiliului General al Municipiului București (CGMB)
și-au împărțit, în funcție de algoritmul politic, locurile în
consiliile de administrare în 24 de spitale trecute în
administrația Municipalității, asta în ciuda faptului că Sorin
Oprescu, el însuși medic și fost director al Spitalului Universitar
și al Spitalului Elias, promitea că numirile în consiliile de
administrație nu vor fi pe criterii politice.
PDL va avea, așadar, 24 de reprezentanți în consiliile de
administrație de la 13 spitale ale municipalității, de la PNL sunt
nouă în șase spitale, PSD are șapte în cinci unități, iar PNG are
doi reprezentanți în două spitale, aceștia fiind desemnați în
ședința de miercuri seară a CGMB.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara sâmbătă,
citat de Mediafax, că în cele 21 de spitale ale municipalității
vrea manageri profesioniști, nu angajați pe criterii politice,
precizând că în acest sens va fi organizat un concurs “fără
încărcătură politică”. Concursul pentru funcția de manageri sunt
organizate după alegerea consiliilor de administrație.
“Trebuie să desemnăm consiliile de administrație la toate cele 21
de spitale, pentru a putea organiza concursuri de management.
Trebuie să fie un concurs fără încărcătură politică. Vă promite
Oprescu”, susținea sâmbătă edilul-șef.
Potrivit proiectului noii legi a salarizării, managerii de spitale,
managerii generali și directorii medicali au cei mai mari
coeficienți de ierarhizare din sistemul sanitar, iar un medic, în
funcție de vechime și de ierarhia profesională, pleacă de la un
coeficient minim de 1,90 și poate ajunge până la 11,53.
Coeficientul maxim în sistem este 15.
Însă cum faci concurs, cum angajezi “profesioniști” în spitale când
ți-ai împărțit, deja, politic funcțiile în conducerea spitalelor?
“Să vă spun ceva. Eu nu mai sunt directorul economic al Spitalului
Clinic de Urgență (Floreasca – n.n.) pentru că nu sunt de la PDL.
Nu este, fără discuție, normal să împarți funcții pe criterii
politice. Câtă vreme se menține această practică nimic nu va
merge”, arată fostul director financiar-contabil al Spitalului
Floreasca, Florian Stroe, actualmente doar economist în cadrul
biroului de audit al instituției.
Și mai spunea săptămâna trecută Sorin Oprescu: “În ultimii zece
ani, managerii au fost angajați pe criterii politice, un exemplu în
acest sens este chiar unitatea sanitară în care am fost eu director
(Spitalul Universitar de Urgență București, n.r.) și care a
acumulat datorii foarte mari”, a mai spus atunci Oprescu.
Potrivit unei ordonanțe de urgență care a trecut în această
săptămână de Senat, procesul descentralizării spitalelor nu este
unul politic: “Descentralizarea spitalelor înseamnă că oamenii vor
putea decide pentru ei înșiși și că aceste servicii sanitare
publice vor fi aduse la un nivel cel mai de jos față de comunitate.
Vreau să vă spun de la bun început că nu e o descentralizare
politică, nu are nici culoare portocalie, nici culoare roșie, nici
galbenă sau verde. Este o descentralizare făcută pentru oameni”, a
spus ministrul.
Ordonanța de urgență amintită prevede înființarea unui consiliu de
administrație într-un spital în care majoritatea membrilor sunt
desemnați de autoritățile locale.De-a lungul vremii, mulți medici
de prestigiu s-au afiliat politic și toți au susținut că fac asta
din convingere.
Politică
Sănătate cu carnet de partid: Partidele își împart ca la tarabă conducerea spitalelor
Nici nu au preluat bine în administrare spitalele și reprezentanții partidelor au și început să-și dispute și să-și împartă locurile în consiliile de administrație ale acestor instituții.