1. Un MBA garantează o creștere salarială rapidă

Unul dintre principalele motive (de multe ori nedeclarate) pentru care managerii și profe­sioniștii aleg să meargă la MBA este convingerea că, după absolvire, vor avea salarii mai mari. Statistica le dă dreptate, în condițiile în care salariile sunt, în medie, cu 20-30% mai mari la finalul programului. Cu toate acestea, reprezentanții școlilor de afaceri din întreaga lume insistă că este falsă ideea că un MBA garantează o creștere salarială sau că un manager care a absolvit programul de MBA de la Harvard va avea automat un salariu de 100.000 de dolari. Cu toate acestea, creșterile salariale sunt mai consistente și mai rapide în cazul celor care își schimbă jobul după absolvire sau care pornesc businessuri pe cont propriu. Peste 60% dintre cei care au absolvit anul trecut programe de MBA sau EMBA au salarii mai mari decât la la începutul programului, creșterea medie fiind de 30%. Salariul mediu net al absolvenților români ai programelor locale în 2010 este de aproximativ 2.600 de euro pe lună. “Creșterile salariale iau în considerare mai mulți factori și, într-adevăr, educația, respectiv diplomele sunt unul dintre acești factori. Însă nu diploma garantează creșterea salarială, ci plusul de valoare pe care un absolvent de MBA îl aduce organizației sale”, spune Iulia Ștefănescu, director al programului de Profes­sional MBA al WU Executive Aca­demy. 2. Programele cel mai bine poziționate în topuri sunt cele mai bune Clasamentele care ierarhizează progra­mele de business sunt instrumente utile pentru orientarea pe o piață care numără 8.000 de școli de business în întreaga lume, dar care trebuie privite cu o anumită doză de scep­ticism. Cele mai cunoscute topuri ale programelor de MBA sau EMBA din lume, realizate de Financial Times, Business Week, The Economist și Forbes, au metodologii, criterii și, în cele din urmă, și rezultate diferite. Astfel, dacă MBA-ul London Business School este pe primul loc în clasamentul Financial Times, The Economist clasează pe primul loc o școală spaniolă, IESE, în Business Week pe primul loc este Chicago University (Booth), iar în Forbes cel mai bine plasat este programul Tuck School of Business din Dartmouth. Top MBA realizat de patru ani de Ziarul Financiar evaluează exclusiv opiniile absol­venților din ultima serie a fiecărei școli de afaceri cu prezență locală și prezintă un clasament al școlilor în funcție de gradul de satisfacție al acestora vizavi de programul pe care l-au absolvit. Cel mai important criteriu pe care ar trebui să îl ia în considerare managerii care se gândesc să urmeze un MBA sau un EMBA este dacă și în ce măsură programul se potrivește cu pro­filul, așteptările și aspirațiile lor profesionale. Iar o sursă excelentă de informare în acest sens sunt absolvenții mai vechi ai programelor care au profiluri asemănătoare. O discuție cu câțiva foști absolvenți poate fi cea mai edificatoare și mai utilă experiență pentru un viitor student. 3. Programele online sunt mai slabe decât cele tradiționale Programele care se desfășoară exclusiv online sunt privite, în general, ca un “produs de compromis”, spune Adriana Duțescu, direc­toa­rea programului de MBA Româno-Canadian. “Dezavantajul major al acestor programe vine din lipsa de interacțiune reală atunci când se discută subiecte ale cursului sau se dezbat probleme legate de rezolvarea studiilor de caz”, adaugă Duțescu. Pe piața locală există un singur program de MBA care se desfășoară exclusiv online și a fost lansat anul trecut de Southeastern University din SUA, în parteneriat cu Agora University din Oradea. Restul programelor se desfășoară fie part-time sau în weekend. 4. Diploma de MBA nu-i impresionează pe angajatorii români Angajatorii și head-hunterii români apreciază absolvenții de MBA, dar cu mai multe rezerve decât cei din Europa de Vest sau America de Nord, unde astfel de diplome sunt mult mai populare. În ultima perioadă, însă, au apărut și în România anunțuri de angajare în care se specifică clar printre condiții diploma de MBA, în special în cazul firmelor de consultanță în management, care caută însă mai degrabă absolvenți ai programelor de la universități de top din străinătate. “Nimeni nu te poate face un manager de succes. Este o chestiune de motivație perso­nală. Un program MBA îți poate arăta calea către succesul în carieră prin programele de dezvoltare personală și profesională pe care le oferă. Atunci când o persoană se înscrie, urmează și termină cursurile unui program de MBA bun, acea persoană face o dovadă clară a angajamentului pentru dezvoltare profe­sională și personală”, spune Rodica Rădulescu, director al CODECS Business School, care oferă programul de MBA al Open University Business School în România. 5. Programele scumpe sunt cele mai bune Cel mai ieftin program de MBA costă 4.400 de euro și este oferit de Institutul Na­țional de Dezvoltare Economică (INDE) din cadrul ASE, în parteneriat cu CNAM Paris. La polul opus, austriecii de la WU Exe­cutive Academy oferă cel mai scump pro­gram, un EMBA care costă 35.000 de euro și durează 14 luni. “Cred că nu se poate livra un program MBA fără a fi customizat pe realitățile contextului economic actual din România. Cred că oferim o calitate corectă, acreditată național și internațional, la un preț corect. Principiul care ghidează eforturile noastre este «value for money». Nu este ușor, dar încercăm să facem față provocării împreună cu parte­nerii noștri de la CNAM PARIS”, spune Dorel Paraschiv, director adjunct al programului de MBA al INDE. În primii doi ani de funcționare, WU Executive Academy a avut un parteneriat cu OMV/Petrom și Erste Bank care au spon­sorizat împreună 20 dintre cele 30 de locuri oferite anual în România. Pentru acest an, austriecii vor oferi burse de până la 15.000 de euro, dar nu au luat încă o decizie cu privire la numărul acestora. 6. O diplomă locală nu are valoare în străinătate MBA-ul este una dintre diplomele care ar trebui să se exporte cel mai ușor în străinătate, ca urmare a universalității conceptului din spatele programelor de master de business. Cu toate acestea, unii dintre absolvenți spun că diplomele obținute la o școală locală de afaceri nu au valoare pentru recruiterii internaționali. Fără legătură cu gradul de dezvoltare a pieței românești de MBA, situația este similară peste tot în lume, în sensul în care companiile vor prefera mereu absolvenți de la școli pe care le cunosc, cu care pot relaționa direct, fie prin parteneriate, fie emoțional (dat fiind că mulți dintre executivii din companie au absolvit la o anumită universitate) sau despre care știu că au o anumită rigoare în ceea ce privește actul educațional. Prin urmare, fenomenul nu are legătură neapărat cu calitatea programului, ci mai degrabă cu reputația, care se construiește în ani buni și ai cărei principali exponenți sunt absolvenții. Pentru a atrage atenția recruite­rilor internaționali, școlile de business trebuie să fie cunoscute în străinătate. Toată lumea a auzit de Harvard, London Business School, INSEAD sau Chicago University, în schimb există multe școli bune la nivel local și regional care pot să nu spună prea multe unui angajator care nu a auzit de ele. Un program local ar putea să fie potrivit specialiștilor care urmăresc o carieră în România, inclusiv din motive de proximitate și financiare. În schimb, managerii care vor să urmeze o carieră în străinătate ar putea beneficia mai mult de pe urma unui program internațional. 7. Un EMBA este mai bun decât un MBA Programele de EMBA nu sunt mai bune decât cele de MBA, ci se adresează unei clientele diferite. Pe de altă parte, în timp ce după MBA, promovările nu întârzie să apară, executivii care urmează programe Executive vor să valideze noțiunile de business pe care le știu deja și nu urmăresc neapărat avansarea ierarhică, mai ales că de multe ori conduc deja businessuri de zeci de milioane de euro. Adriana Duțescu, directorul programului de MBA Româno-Canadian oferit de Bu­charest School of Management (BSM), este de părere că în România nu există diferențe de structură, curiculă, materiale de învățare și metode de predare între un EMBA și un MBA. “În străinătate, diferențierea există la nivel de grup-țintă și metode de predare, în sensul că programele EMBA sunt mai orientate pe metoda de predare bazată pe studii de caz și discuții libere pe baza topicurilor din curiculă. De asemenea, profesorii care predau într-un EMBA în străinătate sunt persoane cu experiență deosebită, atât academică, dat fiind că predau de foarte mulți ani la școli de afaceri din zone geografice diferite, cât și practică, întrucât cunosc în profunzime și în detaliu toate aspectele practice ale materiei pe care o predau”, spune ea. Citiți mai multe despre programele de MBA și EMBA oferite pe piața locală în cea de-a patra ediție a Top MBA, disponibilă pe www.zf.ro/Anuare ZF
Subiecte #ceo#diploma#job#MBA?#salariu