În octombrie, cele 27 de autorități europene din domeniul protecției datelor au somat gigantul în domeniul internetului să își modifice noile reguli privind confidențialitatea într-un termen de patru luni, cu scopul de a “se pune în conformitate” cu Directiva Europeană privind Informatica și Libertățile, sub pedeapsa angajării unei “acțiuni represive”.
“La expirarea acestui termen, Google nu a adoptat nicio măsură concretă”, a anunțat luni autoritatea franceză, Comisia Națională franceză pentru Informatică și Libertăți (CNIL), într-un comunicat.
Reprezentanți Google au fost primiți pe 19 martie, la solicitarea acestora, de către un grup de lucru pilotat de CNIL, reunind autoritățile pentru protecția datelor din Germania, Spania, Franța, Italia, Olanda și Marea Britanie.
Însă, din nou, “la finalul acestei reuniuni, nicio schimbare nu a fost implementată”, a subliniat CNIL.
De asemenea, atât toate autoritățile din cadrul grupului de lucru “au decis să angajeze astăzi (marți), 2 aprilie 2013, cât și fiecare în ceea ce o privește, acțiuni (anchete, controale etc.)”.
În ceea ce o privește, CNIL a notificat Google despre decizia sa de a “declanșa atât o procedură de control, cât și o procedură de cooperare administrativă internațională împreună cu omologii săi din cadrul grupului de lucru”.
Un purtător de cuvânt al Google a oferit asigurări că politica de confidențialitate a grupului “respectă legea europeană și (îi) permite să ofere servicii mai simple și mai eficiente”.
“Ne-am implicat deplin în cursul discuțiilor cu autoritățile pentru protecția datelor personale și vom continua să o facem”, a declarat el, citat într-un comunicat transmis AFP.
Începând din martie 2012, Google aplică o nouă politică de confidențialitate, care reunește aproximativ 60 de reguli de utilizare într-una singură și regrupează informații cu privire la mai multe servicii, anterior separate, ca serviciul de mesagerie electronică Gmail sau rețeaua Google +.
La sfârșitul lui 2012, după mai multe luni de analiză și discuții cu Google, cele 27 de autorități europene în domeniul protecției datelor i-au solicitat “o informare mai clară și mai completă despre datele colectate” și, mai ales, “despre finalitatea” acestor date personale colectate, argumentând prin “lipsa stăpânirii de către utilizator” a acestui domeniu.