Scaderea riscului redeschide piata eurobondurilor pentru Finante

Costul asigurarii impotriva riscului de neplata pentru obligatiunile emise de Romania a coborat in prima saptamana din luna mai cu mai mult de 100 de puncte de baza, in conditiile intrarii primei transe a banilor de la FMI, redeschizand accesul la emiterea de eurobonduri, considera analistii.

Pana vin banii de la UE pentru finantarea deficitului bugetar, Finantele continua sa inghita lichiditati de pe piata monetara, intarziind scaderea dobanzilor si relansarea creditului. Pe fondul ameliorarii perceptiei de risc de tara, cotatiile CDS (credit default swap) au ajuns pe mai la circa 300 de puncte. Cu alte cuvinte, asiguratorii straini cereau o prima de risc de 3%, adica 30.000 de dolari pentru a asigura pe cinci ani obligatiuni in valoare de un milion de dolari emise de statul roman. “Incheierea acordului de finantare cu FMI, CE, BM si BERD creeaza premisele imbunatatirii accesului Romaniei la pietele externe de capital privat prin reducerea substantiala a primei de risc asociata de investitori Romaniei”, sustine Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. El a explicat ca Ministerul de Finante s-a imprumutat in ultimele luni doar de pe piata interna deoarece un imprumut prin emisiune de eurobonduri era extrem de costisitor ca urmare a unei perceptii foarte proaste a investitorilor fata de Romania. De la inceputul anului, Trezoreria a vandut titluri de stat in valoare de circa 30 mld. lei, suma imprumutata fiind de aproape 10 ori mai mare fata de intervalul similar din 2008.   Costul finantarii inca este mai mare decat vara trecuta Finantele au iesit ultima data pe pietele externe in luna iunie a anului trecut, lansand o emisiune de eurobonduri de 750 mil. euro, la o dobanda de 6,5% si un randament de 6,69%. Intervalul de pret a fost de 170-175 puncte de baza peste referinta (rata medie swap in euro la zece ani) in conditiile unui nivel al marjei solicitat pe pietele financiare pentru asigurarea protectiei fata de riscul de neplata al Romaniei de 183 puncte de baza. Laurian Lungu, managing partner al firmei de cercetare si analiza Macroanalitica, apreciaza ca emisiunea de eurobonduri ar trebui sa fie gandita in contextul strategiei de imprumut a guvernului, respectiv in functie de structura dorita a datoriei publice pe valute, maturitate sau prima de risc. “Chiar daca CDS-ul Romaniei a scazut, el este totusi ridicat comparativ cu nivelul de acum doi ani de exemplu. Avem inca un nivel de rating sub-investment grade acordat de doua din cele trei mari agentii de rating, iar incertitudinea pe pietele internationale continua sa persiste”. Lungu a precizat ca acordul de finantare externa ar trebui sa asigure in mare parte necesarul de finantare pe termen scurt, astfel ca, din acest punct de vedere, iesirea Romaniei pe piata europeana in acest moment ar putea fi perceputa eronat de investitorii straini. Insa din imprumutul de la Comisia Europeana de 5 mld. euro, prima transa de 1,5 mld. euro urmeaza sa intre in Romania la inceputul lunii iulie, iar a doua transa, de 1 mil. euro, urmeaza sa fie disponibila pana la sfarsitul anului. Necesarul de finantare pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice este totusi cu mult mai mare, iar pana vin banii de la UE Finantele continua sa preseze piata monetara, inghitind miliarde de lei. Ministerul Finantelor urmareste permanent evolutia pietelor internationale si a perceptiei de risc fata de Romania, tatonand terenul in vederea unei emisiuni de eurobonduri.