Scăderea dobânzilor la lei pe piața interbancară și creșterea costurilor de finanțare la euro ar putea încuraja clienții să ceară credite ipotecare garantate de stat în lei, după ce finanțările vândute în etapele precedente la “Prima casă” au fost aproape exclusiv în euro.
Indicatorul Robor la trei luni (de care este legat costul creditelor în lei) a coborât la 5,8% pe an, astfel că aplicând marja maximă permisă de 2,5% rezultă o dobândă de cel mult 8,3% pe an. Costul este astfel cu numai trei puncte procentuale peste cel al unui împrumut în euro, care ar presupune în plus asumarea riscului valutar. Indicatorul Euribor a urcat deja la 1,35% pe an, iar băncile pot adăuga o marjă de până la patru puncte, rezultând o dobândă de 5,35% pe an.
“Creditele imobiliare în lei ar putea fi o alternativă la cele în valută. Pentru aceasta e nevoie însă de câteva condiții, cum ar fi existența unei structuri la termen a ratelor dobânzilor la lei și reducerea mai rapidă a acestora. Din păcate, condițiile pentru apariția unei piețe semnificative a creditelor ipotecare în lei nu sunt îndeplinite încă”, comentează Dan Bucșa, economistul-șef al Bancpost.
Apropierea costurilor s-a produs abia anul acesta. Indicatorul Euribor la trei luni este în prezent dublu comparativ cu nivelul din primăvara anului trecut. La startul programului “Prima casă”, în iulie 2009, diferențialul de dobândă era de 7,5 puncte procentuale.
Vânzările de credite ipotecare garantate de stat au fost concentrate până acum pe componenta în valută, ponderea finanțărilor în lei fiind de sub 1%. De altfel, BCR și BRD, cele mai mari bănci locale după active și care au dat credite de aproape 900 mil. euro prin “Prima casă, nici măcar nu oferă clienților opțiunea unui credit garantat de stat în lei.
Bancherii susțin că în funcție de cerere ar putea oferi clienților și varianta finanțărilor în lei.
“Ne vom alinia bineînțeles cerințelor pieței. Până acum, toate cele trei componente ale programului au funcționat pe formula credit exprimat în euro. Componenta bazată pe lei nu a fost deloc sau a fost foarte puțin accesată și în plus foarte puține bănci au avut în ofertă credite în lei”, a declarat Adrian Jantea, director de promovare și distribuție persoane fizice în cadrul BRD-SocGen.
În edițiile precedente, CEC Bank și Banca Transilvania au fost printre puținele bănci care au avut în ofertă alternativa finanțărilor în lei, însă cererea a fost marginală.
Guvernul a aprobat în această săptămână normele de aplicare pentru următoarea fază a programului, dar nu va mai aloca garanții suplimentare pentru creditele care urmează să fie vândute. Normele nu au fost publicate încă în Monitorul Oficial, astfel că nu se cunosc exact condițiile în care se va desfășura “Prima casă” 4. Guvernul a anunțat însă deja că a păstrat același cost maxim de 4% peste Euribor la trei luni și 2,5% peste Robor la trei luni, dar și avansul de 5% din suma împrumutată. Bancherii spun că nu se gândesc să modifice radical criteriile de eligibilitate a solicitanților de credite, chiar dacă prin reducerea la jumătate a garanției statului își asumă un risc suplimentar.
“Condițiile de eligibilitate, din punctul de vedere al normelor interne ale băncii, vor fi sensibil aceleași. Chiar dacă vor exista modificări ale marjei, ele se vor încadra în limitele stabilite de către guvern, iar impactul asupra costului suportat de către client va fi unul destul de mic”, a precizat Jantea.