Scăderi de profit de două cifre în sem. I, dar și reveniri față de 2009

Aproape jumătate din băncile mari înregistrau la jumătatea anului scă­de­ri de profit cu două cifre, în timp ce un singur jucător de top zece a ob­ținut în primele șase luni un rezultat net mai mare decât în aceeași perioadă din 2009. Cea mai mare scădere de profit a fost consemnată de Alpha Bank, care a raportat un profit brut de 23,7 milioane de euro, cu aproape 32% sub nivelul din ianuarie-iunie 2009. Grecii nu au publicat însă și cifra aferentă profitului net.
Grupul BCR, care deține cea mai mare bancă locală după active, a anunțat un profit net în scădere cu circa 19%, până la 117 milioane de euro. Diminuarea profitabilității a fost generată în principal de creșterea chletuileilor cu provizioanele pentru credite neperformante.
De fapt, provizioanele mai mari au reprezentat principalul factor care a influențat rezultate băncilor în prima jumătate a anului, astfel că profiturile au scăzut în cele mai multe cazuri în ciuda creșterii veniturilor operaționale și scăderii cheltuielilor de funcționare. Dintre băncile de talie mare, Volksbank, CEC și ING nu și-au publicat rezultatele la șase luni.
De exemplu, veniturile operaționale ale BCR au crescut cu mai mult de 8% în intervalul ianuarie-iunie, la 535 de milioane de euro, dar cheltuielile cu pro­vizioanele au reprezentat peste 40% din această sumă.
În cazul UniCredit Țiriac Bank profitul operațional a urcat cu 18%, însă nu a fost suficient pentru a ține pasul cu majorarea ponderii creditelor neperformante în portofoliu de la 6,5% în decembrie 2009 la aproape 11% la sfârșitul lui iunie. Astfel, profitul net al băncii a scăzut cu 16% în primul semestru, la 36 de milioane de euro.
Totodată, BRD, a doua bancă mare, a anunțat o scădere cu aproximativ 12% a profitului net, până la 88,5 milioane de euro, rezultatul reflectând menținerea la un nivel ridicat a costurilor cu provizioanele. Cheltuielile cu provizioanele au fost cu 54% mai mari în primele șase luni din 2010 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În schimb, Banca Transilvania a raportat pentru prima ju­mă­tate a anului un profit net de trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică de 8 milioane de euro. La sfârșitul lui iunie, banca avea un sold al provizioanelor de aproape 230 de milioane de euro, fiind resimțită din ce în ce mai puternic ponderea mare în portofoliul de credite a IMM-urilor, segmentul de clienți cel mai puternic lovit de criză. Chiar dacă majoritatea băncilor de top au rămas pe profit după primele șase luni sau chiar au revenit de pe pierdere, la nivelul sistemului ban­car s-a înregistrat o pierdere cumulată de 56 de mi­lioane de euro, în special din cauza rezultatelor ne­gative acumulate de jucătorii de talie medie și mică. În primul trimestru, de exemplu, profitul agregat al sistemului bancar a fost de 100 de milioane de euro.
Există riscul ca profitabilitatea băncilor să scadă în semestrul doi în condițiile în care creditele neper­for­man­te cresc și la fel și provizioanele. Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR, declara recent că după primele șapte luni piața înre­gistrează “o pierdere mare”, fără să precizeze însă nivelul.
Cel mai puternic lovite de creșterea neperfor­manțelor au fost băncile mici și mijlocii, care din cauza dimensiunilor reduse nu au reușit să-și diversifice riscurile. Astfel, OTP, ATE Bank și Carpatica au înregistrat o pierdere după primele șase luni, deși în perioada similară a anului trecut au raportat un rezultat net pozitiv. Și italienii de la Intesa au avut o pierdere de 3 milioane de euro, după ce fuseseră pe zero în primul semestru din 2009.