Comisia Europeana, prin vocea comisarului pentru justitie, italianul Franco Frattini, a respins cererea europarlamentarilor de a declansa o ancheta minutioasa asupra presupusei existente a centrelor secrete de detentie ale CIA pe teritoriul statelor membre ale UE, declinandu-si competenta in aceasta privinta. Frattini a declarat intr-un discurs sustinut in fata Parlamentului European luni seara ca nu au fost prezentate Comisiei dovezi care sa ateste ca CIA ar detine suspecti Al-Qaida in anumite state din Europa de Est.
Replica europarlamentarilor a venit prin vocea britanicului Claude Moraes, membru al Partidului Socialistilor Europeni, care a subliniat ca o ancheta in privinta scurgerilor de informatii din cadrul CIA a fost solicitata si de secretarul de stat american Condoleezza Rice si de catre mai multi membri ai Congresului SUA. In opinia lui Moraes, aceasta ar constitui un indiciu clar ca informatiile sunt adevarate.
“O ancheta oficiala pe aceasta tema nu este autorizata de Tratatul UE si chiar daca ar fi, putem adresa intrebari, dar putem confisca oare dosare clasificate ale CIA?”, s-a intrebat retoric Frattini. “Nu avem puterile, deci trebuie sa jucam conform regulilor”, a mai explicat el.
Comisarul european a spus ca singura actiune pe care o poate intreprinde Comisia este sa continue dialogul pe care il desfasoara in prezent cu statele membre, organizatiile neguvernamentale si Consiliul Europei de la Strasbourg, care a declansat propria ancheta in aceasta privinta, saptamana trecuta. In schimb, Frattini a avertizat noile state membre si statele in curs de aderare ca daca informatiile se vor dovedi adevarate, tarile implicate ar avea de suferit consecinte grave. “Daca aceste evenimente au avut loc, in mod clar este vorba despre o incalcare grava a valorilor si normelor Uniunii Europene, iar statele implicate ar putea suferi sanctiuni politice importante”, a spus Frattini.
Aceasta pozitie a lui Frattini a fost dezavuata de unii membri ai Parlamentului European care au calificat argumentele acestuia drept “lipsite de consistenta”. Baroneasa Ludford, europarlamentar din cadrul grupului liberal, a afirmat ca nedeclansarea unei anchete in aceasta privinta risca sa decredibilizeze Uniunea Europeana ca si aparatoare si promotoare a drepturilor omului.
Intre timp au aparut tot mai multe informatii in legatura cu zborurile secrete ale avioanelor CIA care au folosit aeroporturi europene. Agentia suedeza de stiri TT a informat ca cel putin doua avioane ale CIA au aterizat pe aeroporturi din Suedia in iunie 2002. De asemenea, un raport al politiei spaniole, interceptat de cotidianul El Pais, a dezvaluit faptul ca nu mai putin de 42 de posibili agenti CIA au folosit aeroportul de la Palma de Mallorca pentru a transporta detinuti islamisti catre destinatii precum Afganistan sau Egipt, tari in care nu se aplica regulile de interzicere a torturii. Ulterior s-a descoperit ca unul din avioanele CIA venea de la Bucuresti. Dupa aflarea acestor informatii, autoritatile de la Madrid au decis lansarea unei investigatii, iar principalul serviciu secret spaniol, Centrul National de Investigatii (CNI), a cerut CIA sa nu mai utilizeze aeroporturile spaniole in acest scop.
Scandalul legat de presupusele centre de detentie secreta ale CIA amplasate in anumite state din Europa de Est a fost declansat de un articol publicat la inceputul acestei luni de catre cotidianul american Washington Post, care cita surse din cadrul serviciilor americane de informatii. Potrivit articolului cotidianului american, CIA ar fi trimis mai mult de 100 de prizonieri intr-o retea de in-chisori secrete, infiintate dupa 11 septembrie, din cauza caracterului ilegal al acestor detentii pe teritoriul american. Ulterior, organizatia neguvernamentala Human Rights Watch a anuntat ca este aproape sigura ca aceste centre de detentie, unde se presupune ca se folosesc metode brutale de interogatoriu, s-ar afla in Polonia si in Romania, fapt negat de oficialii ambelor state.