Un document PDF lansat în vara anului 2009 din calculatoarele Ministerului Dezvoltării a sedus într-un timp scurt asociațiile de locatari din toată țara cu promisiunea reabilitării termice a blocurilor comuniste pentru o contribuție a proprietarilor de doar 20% din costul lucrărilor.
Programul a fost însă oprit la scurt timp după lansare, din cauza lipsei banilor, fiind continuat doar de primăriile care au reușit să acceseze surse de finanțare alternative, iar acest lucru s-a întâmplat în special în Capitală.
Pentru anul acesta, cel puțin pentru sectoarele din București, alegerile locale stabilite pentru data de 10 iunie par a fi grăbit programele de reabilitare, cu patru primării din cele șase anunțând programe de investiții care depășesc 250 de milioane de euro. De data aceasta, lucrările s-ar putea mișca într-un ritm mai rapid, întrucât costurile lucrărilor sunt suportate în cele mai multe cazuri de municipalitate.
Dincolo de scopul electoral, concretizarea proiectelor de investiții anunțate de autorități ar da o gură de aer unor segmente din sectorul construcțiilor care nu și-au revenit complet după lovitura dată de criza economică.
Materiale de 100 mil. euro. Principalele sectoare care ar beneficia de pe urma programului ar fi din producția de tâmplărie, polistiren și adezivi de termoizolație, precum și segmentul materialelor pentru șarpante.
“Circa 40% din aceste fonduri, respectiv 100 de milioane de euro, vor fi cheltuiți pentru achiziția de materiale de construcții”, estimează Gabriel Constantin, managerul divizie business-to-business din cadrul producătorului Duraziv. “Din acești bani, circa 20 de milioane de euro ar costa adezivii pentru termoizolații. Valoarea aceasta ar duce piața cu circa 30% peste nivelul de anul trecut”, estimează Constantin.
Valoarea se încadrează în intervalul estimat și de producătorul de materiale de construcții AdePlast. Conform estimărilor companiei, din valoarea totală de 250 de milioane de euro, circa 100 de milioane de euro sunt bani care merg în manoperă, 25 de milioane de euro se vor folosi pentru lucrările de șarpantă care ar trebui să izoleze blocurile în partea superioară, 50 de milioane de euro vor fi alocați pentru termopane, iar 75 de milioane de euro sunt cheltuiți pentru lucrările de termosistem, respectiv polistiren și adezivi de termoizolație.
În cazul termopanelor, o piață a cărei valoare anuală este estimată de jucătorii din industrie la 400-430 de milioane de euro, investițiile în programul de reabilitare ar aduce un plus de volum anul acesta de circa 10%, în timp ce în valoare avansul ar fi puțin mai scăzut, consideră Emil Pop, directorul general al concernului german Rehau.
În privința polistirenului, programul ar avea un efect “imens” în volum, în opinia lui Marcel Bărbuț, proprietarul companiei AdePlast, pentru că ar aduce pe o piață de circa 3 milioane de metri cubi anual un plus de cel puțin 30%. “Dacă nu rămâne doar la stadiul de promisiune, ar da o gură de aer imensă pentru piața locală”, susține Bărbuț.
Ce și-au propus primăriile. Sectorul 2 al Capitalei, zona cu cele mai multe blocuri din București, aproximativ 1.800 la număr, conduce topul bugetelor alocate pentru reabilitare, cu 82 de milioane de euro, finanțare asigurată în proporții egale de bugetul local și de Ministerul Dezvoltării, care va asigura demararea lucrărilor la 250 de blocuri până în toamna acestui an.
Primăria sectorului 1, diviziunea administrativă a capitalei cu cea mai mică densitate a populației și doar aproximativ 800 de blocuri, va aloca 75 de milioane de euro pentru reabilitare, din care o treime de la bugetul local, iar alte două treimi provenind dintr-un credit atras de la Banca Europeană de Investiții, bani cu care va reabilita 200 de blocuri anul acesta.
În sectorul șase, în vestul Capitalei, zonă cu peste 1.600 de blocuri în total, primăria a alocat un buget de 70 de milioane de euro, din care 42 de milioane de euro vin dintr-un credit de la BEI, 26 de milioane de euro sunt alocate de la bugetul local, iar diferența vine de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Banii ar trebui să ajungă pentru reabilitarea a 273 de blocuri.
Pentru sectorul 5, ale cărui cartiere numără aproape 1.300 de blocuri, municipalitatea susține că a pus deoparte 50 de milioane de euro pentru reabilitarea termică, cu care speră să eficientizeze până în vară circa 260 de blocuri.
Primăria sectorului patru nu a stabilit un buget pentru reabilitarea termică anul acesta, însă reprezentanți ai municipalității susțin că au în plan lucrări pentru 50 de blocuri, față de cele șase care au fost reabilitate în programul de anul trecut. La un calcul brut pornind de la un cost mediu de reabilitare de 300.000 de euro pentru un bloc, municipalitatea care are în administrare zona de sud a capitalei ar putea aloca circa 15 milioane de euro pentru programul de reabilitare.
Primăria sectorului trei nu a furnizat până la închiderea ediției nicio informație cu privire la planurile de reabilitare a blocurilor din estul Capitalei în acest an.
În privința contractelor de execuție, primăria sectorului 2 a împărțit lucrările de reabilitare între 23 de firme de execuție și șase firme de proiectare, în timp ce primăria sectorului șase lucrează cu patru firme de execuție – Erbașu, Apolodor, Tehnologica Radion și Nemar -, însă conform caietelor de sarcini, lucrările pot fi subînchiriate unor firme mai mici.
Primăria sectorului 1 a contractat lucrările de execuție către 17 firme, în timp ce în sectorul 5 lucrează 10 firme.
Cât costă? Prețul de execuție a lucrărilor de reabilitare variază la fiecare sector în parte, pe palierul 55-70 de euro pe metru pătrat, fără TVA, un nivel care fructificat corespunzător asigură o calitate acceptabilă a lucrărilor, consideră Florin Popa, managing partner al companiei de consultanță în construcții Vitalis Consulting.
“Prețul se înscrie în media pieței și poate asigura lucrări de o calitate medie, însă e nevoie de două-trei cicluri de toamnă-primăvară pentru a vedea cât de bine s-au reabilitat de fapt imobilele”, susține managerul, a cărui companie oferă și servicii de certificare energetică.
Certificatele “verzi”, cum sunt supranumite, sunt eliberate după terminarea lucrărilor de eficientizare și ar trebui să ateste încadrarea blocului în parametrii ceruți de municipalitate în caietul de sarcini. Ca punct de reper, un astfel de certificat pentru un bloc de 10 etaje cu o singură scară, cu patru apartamente pe etaj, costă circa 2.000 de euro. La cele 1.000 de blocuri care ar trebui să intre în programul de reabilitare anul acesta, reiese o sumă de circa 2 milioane de euro numai pentru certificarea energetică.
Un program din care ar avea de beneficiat numeroase firme de construcții, locatarii blocurilor, dar și bucureștenii în general, care s-au săturat în ultimii 20 de ani de imaginea cenușie a orașului văzut de la înălțime.