Schimbari ale legislatiei economice

Pe data de 21 aprilie 2003 a fost publicata in Monitorul Oficial (nr. 279/2003) Legea nr. 161 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Legea a suscitat un interes deosebit si au fost amplu dezbatute prevederile acesteia privind incompatibilitatile dintre afaceri si politica. Totusi, a fost neglijat aspectul ca principalele modificari aduse de aceasta lege privesc activitatea economica. Intr-adevar, legea 161/2003 modifica reglementari esentiale din domeniul economic, dupa cum urmeaza:
a) Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului;
b) Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata;
c) Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice – Titlul VI “Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare”;
d) Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.
Aceste modificari vin sa accentueze instabilitatea legislativa. Practic, in ultimii ani nu a mai ramas nici o lege, din domeniul economic, care sa nu fie modificata macar o data.
In continuare am sa ma refer la domeniul evaziunii fiscale, domeniu in care schimbarile sunt importante desi nu au fost la popularizate. Nu este un secret pentru nimeni ca evaziunea fiscala a devenit un fel de sport national. In ciuda sanctiunilor foarte aspre (existente si inaintea acestui pachet de legi anticoruptie), acest fenomen a capatat caracter de masa. Formele de manifestare ale acestui fenomen sunt variate, incepand de la forme aparent inofensive precum comertul cu produse agricole din pietele agroalimentare, pana la activitati cu un grad de pericol social ridicat (de exemplu, traficul de droguri sau de carne vie).
In ce priveste modificarea legii evaziunii fiscale, trebuie remarcata largirea sferei de cuprindere a definitiei evaziunii fiscale. Astfel, evaziunea fiscala nu este numai sustragerea de la plata obligatiilor bugetare, asa cum era prevazut in vechea reglementare ci si sustragerea de la impunere.
Legea stabileste unele obligatii suplimentare pentru comercianti cum sunt afisarea autorizatiilor de functionare la locul desfasurarii activitatii, utilizarea de documente fiscale procurate numai de la unitatile autorizate si completarea tuturor rubricilor din documentele fiscale pe care le utilizeaza. 
Capitolul privind infractiunile de evaziune fiscala a fost reformulat in intregime, iar limitele minime si maxime ale pedepselor au fost majorate. Un aspect interesant este ca exista pedeapsa alternativa cu amenda penala, pentru care nu s-au mai stabilit limite minime sau maxime. Fata de reglementarile anterioare au fost introduse sanctiuni pentru activitati ilicite precum comercializarea sau utilizarea cu stiinta de documente fiscale false sau obtinute de la unitati neautorizate.
Cele mai aspre sanctiuni (inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi) sunt aplicate pentru realizarea de venituri din activitati neautorizate, nedeclararea veniturilor impozabile sau neinregistrarea unor venituri in contabilitate ori diminuarea acestora prin operatiuni fictive.
Legea prevede o sanctiune speciala pentru sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin cesionarea partilor sociale detinute intr-o societate cu raspundere limitata, cu conditia dovedirii faptului ca aceasta cesiune a fost efectuata in scopul sustragerii de la plata obligatiilor.
Insa modificarile cele mai spectaculoase se refera la limitele minime si maxime ale amenzilor contraventionale prevazute la art. 17 din legea evaziunii fiscale – intre 500.000 si 30 de milioane lei pentru persoanele fizice si intre 5 milioane si 100 de milioane pentru persoanele juridice. Nivelul sanctiunilor prevazute pare disproportionat fata de pericolul social al acestor fapte. Iar in cazul unor societati aflate la inceput de activitate, aplicarea unei sanctiuni in limitele de mai sus – de exemplu pentru calcularea eronata a impozitelor – le poate trimite direct in incapacitate de plata. Iar in conditiile in care legislatia este A‚”innoita” peste noapte nici nu este foarte greu sa gresesti.
Pentru informare, iata in continuare cateva contraventii care pot duce multe IMM-uri in faliment:
a) nedeclararea, in termenele prevazute de lege, de catre contribuabili, a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor;
c) calcularea eronata a impozitelor, taxelor si a contributiilor, cu consecinta diminuarii valorii creantei fiscale cuvenite statutului;
d) neprezentarea de catre contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor justificative si contabile referitoare la modul in care au fost indeplinite obligatiile fiscale;
e) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor si taxelor, in vederea stabilirii veridicitatii declaratiei de impunere si a realitatii inregistrarii acestora;
f) neretinerea sau nevarsarea, potrivit legii, la termenele legale, de catre contribuabilii carora le revin asemenea obligatii, a impozitelor, taxelor si a contributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa;
g) nedepunerea actelor, situatiilor si a oricaror alte date in legatura cu activitatea efectuata de catre unitatea si subunitatile de care raspund contribuabilii, cerute de organele financiar-fiscale, in vederea cunoasterii realitatii financiar-contabile din acea unitate sau subunitate, precum si utilizarea, in alte conditii decat cele prevazute de lege, a documentelor cu regim special;
h) neaducerea la indeplinire, la termen, a dispozitiilor date prin actul de control incheiat de organele financiar-fiscale;
i) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 3 din lege (n.a. declararea punctelor de lucru si a conturilor bancare in termen de 5 zile de la data inceperii activitatii).
Trebuie remarcat faptul ca unele dintre contraventiile prevazute de legea evaziunii fiscale sunt sanctionate si prin alte legi speciale. In aceste conditii, este posibil ca, in functie de “bunavointa” organelor fiscale sa fii contravenient pe legea contabilitatii sau evazionist conform prevederilor legii evaziunii fiscale.