Gerhard Schroeder, care din pozitie de cancelar al Germaniei a contribuit la incheierea unui acord pentru constructia unei noi conducte rusesti care sa nu treaca prin fostele state sovietice, pentru a alimenta in mod direct tara sa cu gaze, a fost rugat sa fie liderul comitetului de actionari al Gazprom.
Principalul partid de opozitie din Germania, Liberal Democrat, a aratat ca numirea sa a generat unele suspiciuni conform carora Schroeder ar fi rasplatit pentru relatiile de prietenie incheiate cu presedintele rus Vladimir Putin pe durata mandatului sau de cancelar al Germaniei din perioada 1998 pana luna trecuta, relateaza International Herald Tribune.
“Sa speram ca Schroeder va accepta sa detina aceasta functie fara a cere nimic in schimb. Altfel ar aparea suspiciunea ca presedintele rus a creat aceasta pozitie pentru a-l rasplati”, a declarat Rainer Bruderle, vice-presedinte al partidului.
“Un fost cancelar nu ar trebui sa permita aparitia unor astfel de suspiciuni legate de incapacitatea sa de a face diferenta dintre interesele publice si cele personale.”
Reinhardt Butikofer, lider al ecologistilor, ce a facut parte din coalitia lui Schroeder condusa de social-democrati, aflandu-se acum in opozitie, arata ca astfel de suspiciuni sunt oarecum indreptatite.
Termenii legati de compensatiile oferite lui Schroeder pentru aceasta pozitie, echivalenta cu cea de presedinte de consiliu, nu au fost facuti publici. Insa partidul de opozitie pro-business sustine necesita-tea crearii unui cod de comportament pentru fostii membri ai guvernului.
Schroeder a facut un lobby puternic pentru conducta North European Pipeline, pe care Gazprom, compania de stat din domeniul gazelor naturale a Rusiei, o va construi impreuna cu cele mai mari doua companii germane de energie, BASF si E.ON Ruhrgas. Oficialii rusi si germani au inaugurat prima sectiune a conductei in orasul rus Babayevo.
Cancelarul Angela Merkel a criticat relatiile dintre Putin si Schroeder, ai caror social-democrati ii sunt parteneri in coalitia germana, dar a sustinut necesitatea proiectului.
Multe tari europene tind sa aiba pareri diferite cu privire la astfel de tranzitii comparativ cu Statele Unite. In Germania, nu exista o perioada de izolare intre parasirea unei pozitii politice si preluarea unei pozitii in cadrul unei companii cu care politicianul a avut legaturi pe durata mandatului sau. In Marea Britanie, membrii parlamentului pot face parte din boardul unei companii atata timp cat nu tin acest lucru secret. Spre deosebire, oficialilor americani li se cere sa astepte cel putin un an inainte de a-si reprezenta angajatorii corporatisti in guvern, desi legea poate fi cu usurinta eludata.
In momentul finalizarii, proiectul ii va permite companiei Gazprom sa-si reduca dependenta de Ucraina, Belarus si Polonia, rutele traditionale de tranzit catre Europa Occidentala. Mult mai important, acesta ii va conferi Europei, inclusiv Germaniei, acces la rezerve stabile si sigure de gaze naturale din Rusia intr-un moment in care se anunta o crestere a cererii.
Castigand acces direct la Europa Occidentala, Gazprom poate incheia cu partenerii sai europeni contracte pe termen lung inainte ca pietele europene de energie sa fie deschise competitiei.
Consumul blocului UE format din 25 de membre este asteptat sa se dubleze pana la 450 miliarde de metri cubi pe an pana in 2015, conform E.ON Ruhrgas. Rusia acopera deja un sfert din cererea de gaze a UE, furnizand peste o treime din necesarul de gaze al Germaniei. Jumatate din necesarul de gaze al UE este importat, o cifra care, estimeaza E.ON Ruhrgas, va creste pana la 80% pana in 2030.
Germania devine si ea din ce in ce mai dependenta de impor-turile de gaze facand tranzitia de la petrol si carbune la gaze, o sursa mai curata de energie. Conform estimarilor BASF, consumul de gaze al Germaniei este asteptat a creste de la 87 miliarde de metri cubi la 100 miliarde de metri cubi in 2020.
Gazprom a urmarit materializarea acestui proiect nu numai cu scopul diversificarii rutelor sale de export catre Europa Occidentala, ci si pentru a-si reduce dependenta de Ucraina si Belarus, care nu reprezenta o problema cand exista Uniunea Sovietica si Moscova putea stabili rutele si preturile la gaze pentru celelalte republici sovietice.
In ultimii cativa ani, Gazprom a intrat in repetate randuri in conflict cu Ucraina si Belarus in legatura cu preturile de tranzit pentru gazele rusesti exportate catre Europa Occidentala si cu costurile gazelor vandute de Gazprom catre cele doua tari.
Gazprom a vandut gaze Ucrainei si Belarus la un pret de 50 de dolari pe 1.000 de metri cubi, aproape o treime din preturile practicate pe piata globala. In acelasi timp, compania Gazprom a criticat modul in care Ucraina administreaza conductele de gaze ce-i traverseaza teritoriul, acuzand anul trecut Kievul de furt de gaze.
In contextul in care preturile la energie au atins un nivel record, Gazprom a inceput in acest an sa negocieze cu Ucraina pentru o triplare a pretului. Pana acum, Ucraina a refuzat majorarea pretului, spunand ca a semnat contracte pe termen lung si ca o eventuala majorare a preturilor gazelor rusesti ar genera o crestere dramatica a preturilor de tranzit.
Michael Glos, noul ministru german al economiei, a declarat ca noua conducta va “garanta securitatea furnizarii de energie catre Europa”.
Merkel a sprijinit acest proiect cu fermitate, in ciuda obiectiilor formulate de guvernele Poloniei si Ucrainei. Tarile respective vor pierde valoroasele taxe platite de Gazprom pentru transportul gazelor sale pe teritorul acestora. Polonia si tarile baltice au criticat de asemenea faptul ca nu vor avea nici o legatura cu noua conducta si ca nu au fost niciodata consultate de Rusia sau Germania pe marginea proiectului. In timpul vizitei sale in Varsovia de saptamana trecuta, Merkel a spus primului-ministru polonez ca va crea un grup special de lucru care sa tempereze temerile Varsoviei.
Alexei Miller, presedinte al Gazprom si un apropiat aliat al lui Putin, a declarat ca noua conducta va garanta securitatea livrarilor de gaze din Rusia.
Miller a declarat acest lucru in Tscherepowetz, la 800 km est de St. Petersburg, unde pe temperaturi extrem de scazute si ninsoare abundenta Gazprom a inceput prima faza a constructiei conductei, care va transporta gaze din Siberia catre Vyborg. De acolo, Gazprom si companiile germane vor construi o conducta subacvatica direct catre Griefswald din Germania, cu derivatii catre Scandinavia si Marea Britanie.
Asteptata a fi finalizata pana in 2010, conducta va avea o capacitate de 27,5 miliarde de metri cubi pe an. Jurgen Hambrecht, presedinte al BASF, a declarat ca proiectul include de asemenea posibilitatea construirii unei a doua conducte, ce va dubla capacitatea de transport pana la 55 miliarde de metri cubi.
“Acum, Europa Occidentala concureaza cu tari ca India si China”, a declarat Wulf Bernotat, director executiv al E.On Ruhrgas. “Desi se afla in faza incipienta a procesului de dezvoltare economica, aceste tari dau dovada de o sete extraordinar de mare de energie.” catalina.apostoiu@zf.ro