Scoțienii ar putea decide în referendumul din septembrie să devină după trei secole de tutelă britanică o națiune independentă în speranța că ruperea de Regatul Unit le va aduce un nivel de trai mai bun. Ce viitor ar avea cel mai nou stat european într-o Europă care pledează pentru unitate dar care în realitate este dezbinată de interesele naționale?
Naționaliștii scoțieni spun că apartenența la Regatul Unit a tras Scoția înapoi. Alții merg mai departe și susțin că Scoția are toate ingredientele necesare pentru a deveni una dintre cele mai bogate țări din lume după rețeta Norvegiei sau Qatarului: are un teritoriu mic, o populație de doar câteva milioane și resurse substanțiale de petrol. Pro-unioniștii spun că tocmai apartenența la Regat a asigurat succesul economic al țării. Ambele tabere sunt însă de acord că Scoția poate fi un stat național viabil, scrie Financial Times.
Principalele preocupări pentru scoțienii care se vor duce la vot sunt economia și locurile de muncă, adică nivelul lor de trai.
Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, aproximativ 15% dintre scoțieni consideră că principala problemă care trebuie luată în considerare în problema independenței este impactul pe care ruptura l-ar avea asupra economiei țării, iar alți 15% consideră ca aspectul central este impactul asupra angajărilor și a locurilor de muncă. Însă doar o mică parte din scoțieni (3%) sunt preocupați de apartenența la Uniunea Europeană și de problemele legate de monedă (2%). În acest context, 49% dintre scoțieni nu vor ca Scoția să părăsească Regatul Unit, 37% ar vota pentru independență, iar 14% dintre respondenți sunt indeciși.
PIB-ul per capita al Scoției ar fi mai mare decât cel actual al Marii Britanii și chiar decât cel al Franței, a doua economie ca mărime din zona euro dacă în calcul este inclusă contribuția Scoției la producția de petrol și gaze a Regatului Unit. Dacă se exclud rezervele de hidrocarburi din Marea Nordului care ar reveni Scoției, PIB-ul per capita ar fi mai mic decât cel actual al Regatului Unit, totuși peste cel al, spre exemplu, Italiei, de asemenea una dintre cele mai mari economii europene. Petrolul, whisky-ul și alte produse ar plasa Scoția independentă printre primele 35 de state ale lumii în funcție de exporturi.
De asemenea, Scoția independentă ar porni la drum cu o situație financiară mai sănătoasă decât cea ce ar mai rămâne din Regat.
Potrivit unor date ale guvernului scoțian care acoperă anul 2010, Scoția s-ar clasa pe locul 10 în lume în ceea ce privește standardele de trai după venitul național brut, în timp ce Marea Britanie ar fi pe locul 13. Venitul național brut reprezintă bunurile și serviciile produse de companiile locale, scrie Herald Scotland.
Economia Scoției a avansat cu 0,7% în trimestrul al treilea al anului trecut, în timp ce PIB-ul total al Marii Britanii a crescut cu 0,8%, potrivit The Scotsman, care citează date oficiale.
Problema monedei și a datoriilor
Guvernul scoțian vrea ca în cazul în care rezultatul referendumului din septembrie va fi favorabil independenței, Scoția și restul Regatului Unit să formeze o uniune monetară astfel încât scoțienii să poată folosi în continuare lira sterlină, însă majoritatea politicienilor britanici se opun unei uniuni monetare.
Ministrul britanic al finanțelor George Osborne va respinge, probabil, crearea unei astfel de uniuni cu Scoția independentă, au declarat pentru BBC surse guvernamentale.
Osborne a explicat că celelalte națiuni care compun Regatul Unit s-ar putea să nu accepte ca Scoția să păstreze lira, în timp ce guvernatorul Băncii Angliei, canadianul Mark Carney a avertizat că într-o uniune monetară Scoția va trebui să cedeze o parte din suveranitate, altfel va fi afectată de probleme asemănătoare celor cu care s-a confruntat zona euro, potrivit agenției Thomson Reuters.
Avertismente au venit și de la premierul britanic David Cameron, care a subliniat că decizia Scoției de a rupe uniunea de 307 ani cu Anglia va pune în pericol stabilitatea financiară și politică a Marii Britanii.
Osborne va prezenta punctul de vedere al coaliției de guvernare legat de această problemă săptămâna aceasta, a spus Cameron. El a adăugat că „va fi foarte greu de justificat o uniune monetară post-independență, dar cred că este foarte important să prezentăm argumentele într-o manieră clară și rațională”.
Partidul Național Scoțian, care se află în fruntea guvernului Scoției, a avertizat că ar putea să nu accepte partea sa din datoria Regatului Unit dacă nu i se permite să folosească lira în cadrul unei uniuni monetare. Potrivit unui raport întocmit de experți ai Institutului Național de Cercetare Economică și Socială (NIESR), și citat de Herald Scotland, datoria pe care Scoția independentă ar prelua-o de la Regatul Unit ar fi de 146 miliarde de lire, ceea ce ar însemna un raport datorie/PIB de aproximativ 81%.
Partidul Național Scoțian a afirmat că realizarea unei uniuni monetare reprezintă un aspect esențial al proiectului dobândirii independenței. Adoptarea euro sau crearea unei noi monede sunt considerate soluții mult mai costisitoare și posibil mai riscante.
Problema apartenenței la Uniunea Europeană
Tratatele UE nu se vor aplica niciunei părți a vreunui stat membru în cazul în care aceasta devine independentă, au declarat președintele Consiliului European Herman van Rompuy și președintele Comisiei Europeane Jose Manuel Barroso, potrivit BBC.
Pe de altă parte, Graham Avery, director general de onoare al Comisiei Europene, susține că, dacă devine independentă, Scoția va putea să se alăture UE în 18 luni. Acesta a spus că scoțienii ar trebui să nu ia în seamă „tacticile” anti-independență ale guvernului britanic precum și declarațiile „vagi” ale liderilor europeni care sugerează că Scoția va avea de parcurs un drum dificil pentru a reintra în UE.
Consecințele economice ale ruperii Scoției de Regatul Unit
Resursele de petrol ale Scoției complică și ele tabloul fiscal al țării, cred John Mclaren și Jo Armstrong de la centrul de politici publice al Universității din Glasgow. Averea Scoției pare să fie supraestimată, scrie The Guardian. Deși economia scoțiană are de câștigat din producția de petrol din Marea Nordului, o parte semnificativă a economiei locale, în special petrol, energie și servicii financiare, este deținută de acționari străini. Aceasta înseamnă că PIB-ul nu este un indicator eficient în măsurarea performanțelor economice ale țării. Întrebarea cheie este cât din veniturile rezultate din producția Scoției rămâne în Scoția. Potrivit estimărilor actuale, veniturile din taxe pentru producția din Marea Nordului nu vor fi suficiente pentru a contrabalansa pierderea banilor care sunt acum transferați din restul Regatului.
Unii analiștii cred că ar fi mai bine pentru Scoția să renunțe la ideea unei uniuni monetare, care ar fi supusă unor condiții rigide dictate în altă parte, și să-și creeze monedă proprie.
Îmbătrânirea populației este mai rapidă în Scoția decât în restul Regatului, ceea ce ar putea avea impact asupra cheltuielilor guvernamentale și ar diminua calitatea serviciilor publice. De asemnenea, Scoția ar putea fi nevoită să majoreze taxele pe venit.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014