Se intorc bancnotele calatoare

Incepand de anul trecut – pentru prima data in ultimii 12 ani – bancile care opereaza in sistemul bancar romanesc, au decis sa nu-si mai duca valuta afara, in seifurile bancilor straine. N-au mai avut bancile chiar atat de multa valuta? Au preferat ele sa-si creasca expunerea pe piata romaneasca, plasamentele de aici incepand sa aduca randamente superioare oricaror depozite de la oricare banca straina? Raspunsul este undeva la mijloc.
Daca la sfarsitul lui 1997 bancile care opereaza in Romania aveau plasate in depozite la banci straine in jur de 1,46 mld. $ sau 1,34 mld.$ la sfarsitul lui 2001, incepand cu 2002 acest indicator a intrat pe un trend vizibil descendent: la 31 decembrie 2002 depozitele in banci straine scazusera la 0,91 mld.$ si, mai mult, in februarie se atinsese un nivel minim de 0,84 mld. $.
“Aceasta tendinta a inceput sa devina evidenta din momentul in care s-a constientizat ca economia romaneasca a inceput sa functioneze mai bine, ca indicatorii macroeconomici au intrat pe un trend ascendent sau ca Banca Nationala a inceput sa isi adjudece pozitia de cumparator net de valuta si sa scoata excesul de valuta din piata. Era normal,an aceste conditii, ca bancile sa-si regandeasca expunerea pe piata romaneasca, mai ales in domeniul finantarilor”, a comentat pentru ZF Victor Andrei trezorierul Citibank Romania.
Claudiu Cercel , directorul directiei operatiuni de piata din BRD-Soc Gen, crede ca la baza scaderii depozitelor in bancile straine a stat pe de o parte cresterea creditului neguvernamental in valuta, care anul trecut a inregistrat  cel mai mare ritm de crestere, dar si faptul ca “depozitele bancare in lei au inceput sa fie preferate celor in euro sau dolari, iar bancile nu au mai avut chiar asa de multe surse in valuta”. La scaderea surselor in valuta pe care bancile le-au avut la dispozitie pentru plasamente a contribuit fara doar si poate, potrivit trezorierilor, si cresterea rezervelor minime obligatorii in valuta ( de la 22% la 25% din totalul depozitelor in valuta) ceea ce poate fi tradus in mai putine disponibilitati pentru acestea. La nivelul intregului sistem bancar constituirea de rezerve minime in valuta poate insemna cateva sute de milioane de dolari bune.
“Cred, in doar cateva cuvinte, ca scaderea depozitelor in bancile straine este rezultatul politicii de leu tare pe care a promovat-o si o promoveaza banca centrala, politica care incurajeaza economisirea in lei si creditarea in valuta”, sustine Cercel.
Mai mult, incepand de anul trecut bancile au inceput sa priveasca cu alti ochi si alte variante de plasament a valutei pe piata romaneasca, si chiar la randamente mai ridicate decat dobanzile (in scadere de altfel) platite la depozite de banci straine. “Sa nu uitam ca anul trecut au fost scoase din piata peste 200 de milioane de dolari prin emisiunile de titluri de stat in valuta organizate de Ministerul Finantelor, sau ca multe banci au decis sa-si completeze portofoliile cu eurobonduri ale Romaniei, cum ar fi SNP Petrom sau CFR Marfa”, crede Cristian Sporis, chief dealerul Raiffeisen Bank.
Potrivit evolutiei in ansamblu a economiei romanesti exista toate sansele ca bancile sa-si creasca expunerea pe piata, in special prin finantari, si asta in contextul in care cererea este din ce in ce mai mare. oana.nuta@zf.ro