“Ce ati spune daca s-ar introduce o cota unica de impozitare a veniturilor din salarii?” Nu este un sondaj realizat de Ziarul Financiar, ci o intrebare lansata de ministrul finantelor intr-o intalnire informala.
In ultima vreme, subiectul a fost intors pe toate partile la Ministerul Finantelor, mai ales dupa ce a facut obiectul unor discutii aprinse in cadrul unei dezbateri pe teme economice organizate luna trecuta la Palatul Cotroceni de presedintele Iliescu.
Mai multe variante de reasezare a celor patru transe de impozitare a veniturilor, inclusiv cu posibilitatile de cumulare ale acestora pana la taxarea cu o cota unica, au fost discutate si in recentele negocieri cu misiunea FMI.
Expertii Ministerului Finantelor au lucrat scheme de impunere a veniturilor din salarii cu o singura cota si cu doua, ceea ce presupune reducerea corespunzatoare a transelor de venituri, in prezent in numar de cinci.
Proiectul de Cod fiscal, ajuns in forma finala din punctul de vedere al Finantelor, pastreaza schema de impunere cu cinci transe, taxate succesiv cu 18%, 23%, 28%, 34% si 40%. Proiectul urmeaza sa fie discutat de guvern pe 28 august, pentru ca din septembrie sa intre in dezbaterea Parlamentului in procedura de urgenta. Decizia privind reasezarea transelor de venit impozabil are o componenta politica importanta, mai ales ca urmeaza un an electoral.
“Reasezarea cotelor de impunere se va face, dar cu pasi marunti. Problema este ca se creeaza in prima faza un gol foarte mare de venituri, iar limita deficitului bugetar este foarte stricta”, afirma Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor responsabil cu fiscalitatea.
Reducerea transelor de venit si a cotelor de impozit aferente ar insemna alinierea la o tendinta din ce in ce mai raspandita in lume.
Rusia, Estonia si Lituania au mers chiar pana la aplicarea unei cote unice de impozit pe venit. Rusia a luat masura respectiva in conditiile in care se confrunta cu o evaziune de proportii, insa efectele pozitive au aparut repede – s-a redus mult costul administrarii impozitului, dar si evaziunea.
Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, considera ca Romania nu are probleme de evaziune atat de mari incat sa justifice o masura de genul introducerii cotei unice, desi executia bugetului de stat pe primul semestru a inregistrat cele mai mari probleme la colectarile din impozitul pe venit.
In plus, Tanasescu sustine ca nu ar fi echitabila aplicarea unei cote nediferentiate si la venituri mici si la venituri mari.
Si celelalte tari din Europa Centrala si de Est urmeaza o tendinta de reducere a cotei marginale maxime de impozit, concomitent cu redimensionarea transelor de venituri. Aceasta inseamna ca mentinerea actualei scheme de impunere din Romania ar reduce atractivitatea si asa scazuta pentru investitorii straini, comparativ cu tarile din jur.
Intr-o prima faza, dintre toate variantele de modificare a schemei de impunere a veniturilor cele mai mari sanse le-ar putea avea scaderea cotei minime de impozitare, in prezent de 18%.
“Avem lucrata si o varianta de reducere a cotei minime de impozitare a venitului pe salarii de la 18% la 16%. Guvernul va decide daca o alegem pe aceasta”, spune Manolescu.
Din cauza taxarii agresive a salariilor, care urca repede la 40% chiar pentru venituri lunare de peste 330 de euro, o mare parte din salarii sunt declarate la Fisc la niveluri apropiate de minimul pe economie, intrand sub incidenta cotei de 18%.
In aceste conditii, o reducere a cotei minime ar putea incuraja scoaterea la suprafata a unei parti din munca la negru.
Maria Manolescu admite ca, desi cota maxima de 40% nu este foarte mare comparativ cu situatia din alte tari, aceasta se aplica in Romania la salarii scazute. In prezent, un sfert din salariati obtin venituri care se incadreaza in transa impozitata cu 40%. Explicatia mentinerii acestei asezari a cotei maximale: “Atat este gradul de suportabilitate al bugetului”.
Dintre tarile Europei Centrale si de Est mai aplica o cota maxima de impozit de 40% Ungaria si Polonia, insa de la un nivel de venit de patru ori mai mare decat in Romania in cazul Poloniei.
In tari precum Franta si Olanda sunt practicate cote maximale de peste 54%, respectiv 52%, aplicate insa de la un nivel de venit de 11 ori mai mare comparativ cu limita de 3.921 de euro anual incepand de la care veniturile unui roman sunt taxate cu 40%.
In ceea ce priveste numarul transelor de venituri impozabile, in Europa Centrala si de Est numai Slovacia mai are cinci, ca Romania. Fiscul din Ungaria si Polonia lucreaza numai cu trei transe, in timp ce in Cehia si Bulgaria se lucreaza cu patru transe.
Un numar mai mic de transe de venit impozabil este avantajos si din punctul de vedere al Fiscului pentru ca inseamna costuri de administrare substantial mai reduse.
Oprirea tendintei de evitare a platii impozitului si cresterea gradului de conformare voluntara a contribuabilului nu pot fi obtinute fara reasezarea nivelelor transelor de venituri si a cotelor de impunere. Inertia Ministerului Finantelor este justificata de capacitatea slaba de colectare, care ar crea probleme in conditiile in care, in prima faza de dupa o reducere a taxarii, apare o scadere importanta a veniturilor care este acoperita in timp prin cresterea bazei de aplicare a noilor impozite diminuate.
Tocmai de aceea, din ianuarie 2004 urmeaza sa inceapa sa functioneze Agentia Nationala de Administrare Fiscala, care va unifica administrarea fiscala a contribuabililor, prin colectarea atat a veniturilor bugetului de stat cat si a contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Modelul propus de organizare a fost aprobat de expertii Departamentului de afaceri Fiscale din cadrul Fondului Monetar International.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala va prelua cel mult 50 de angajati de la Ministerul Finantelor si va deveni operationala la inceputul anului viitor.
Institutia va fi condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat. In perioada 1 octombrie 2003 – 1 ianuarie 2004, Neculae Plaiasu, secretarul de stat din MF care coordoneaza directiile de administrare a veniturilor bugetului de stat va ocupa si functia de presedinte al Agentiei. razvan.voican@zf.ro