Acțiunile Facebook s-au prăbușit în debutul ședinței de ieri de pe bursa americană NASDAQ, deschizând la 36,5 de dolari, cu 4% sub prețul din oferta publică inițială (38 de dolari) încheiată vineri, iar vânzările masive ale investitorilor au trimis cotațiile pe tobogan până la un minim de 33 de dolari.
Chiar dacă după jumătate de oră situația s-a mai calmat, prețul nu a mai urcat semnificativ peste nivelul de 34 de dolari, în prima parte a ședinței, astfel că valoarea companiei s-a stabilizat pe un palier mai jos, de 92 de miliarde de dolari, față de o capitalizare de 104 miliarde de dolari la finalul primei zile de tranzacționare.Astfel, investitorii care au cumpărat acțiuni în oferta publică inițială, în valoare de 16 miliarde de dolari, și nu au vândut vineri, în prima zi, au pierdut peste 10% din banii investiți. Cei care au cedat ispitei și au cumpărat în prima zi la prețuri care au ajuns și la 42 de dolari/acțiune au pierdut aproape 20%.
Astfel, oferta Facebook a devenit în doar două zile un eșec de proporții pentru cei care au cumpărat acțiuni, chiar dacă unii analiști internaționali continuă să susțină că a fost un succes pentru companie și pentru principalii acționari ai acesteia, care au reușit să vândă acțiunile la prețul maxim.
Scăderea de ieri a acțiunilor este surprinzătoare prin amplitudine și prin faptul că vine la doar câteva zile după listare, însă ea este răspunsul la o întrebare pe care mulți și-o pun încă din martie, când rețeaua de socializare și-a publicat primele documente în vederea listării: nu este prea mare o evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie cu venituri de 3,7 miliarde de dolari și profit de 1 miliard de dolari? Tot mai mulți investitori au început să-și pună această întrebare, având în vedere că Facebook nu a reușit să vină deocamdată cu o soluție pentru creșterea veniturilor. La 900 de milioane de utilizatori (lunar) în întreaga lume, jumătate din venituri provin de la cei circa 188 de milioane de utilizatori din SUA și Canada, piețe saturate unde e tot mai puțin loc de creștere. În schimb, piețele emergente, care susțin creșterea numărului de utilizatori, nu reușesc să genereze și venituri mai mari pentru Facebook.
Astfel, sunt tot mai multe speculații că Facebook va începe să taxeze unele servicii care acum sunt gratuite sau să ofere instrumente de promovare mai agresive pentru companii, ceea ce i-ar putea crește veniturile, dar în același timp i-ar putea determina pe unii utilizatori să devină inactivi, chiar dacă ștergerea conturilor este deocamdată imposibilă.
Printre motivele identificate pentru evoluția slabă a acțiunilor Facebook după listare este și faptul că acțiunile erau deja “semi-listate”, deoarece se tranzacționau prin platforme dedicate companiilor necotate, iar în acționariatul Facebook au intrat în ultimii ani numeroase fonduri de investiții, dar și investitori instituționali. Tocmai acești investitori s-au grăbit să vândă, fie în IPO, fie după listare direct pe bursă, punând presiune asupra prețului, în timp ce la cumpărare nu a existat susținere. Banca de investiții Morgan Stanley, principalul intermediar al listării Facebook, a fost nevoită chiar să cumpere acțiuni în ședința de vineri pentru a ține prețul peste 38 de dolari, însă probabil că luni nu au mai putut ține acest nivel din cauza presiunii mari la vânzare. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă a apărut chiar înainte de finalizarea IPO-ului, când acționarii existenți au decis să vândă cu 25% mai multe acțiuni în ofertă, după ce cu doar o zi înainte fusese crescut semnificativ prețul de ofertă (de la un maxim de 34 de dolari la 38 de dolari). Astfel, toată tranzacția a fost gândită pentru maximizarea valorii vânzătorilor, însă nu a mai lăsat loc de creștere pentru cumpărători.
Un alt șoc a fost anunțul producătorului de automobile General Motors că va renunța la publicitatea pe Facebook, expunând și mai mult vulnerabilitățile rețelei de socializare la nivel de venituri.
Nu în ultimul rând, participarea investitorilor de retail în oferta Facebook a fost destul de redusă, conform MarketWatch. Un sondaj realizat de Associated Press și CNBC a arătat că două treimi din investitorii de retail activi au considerat că Facebook este supraevaluată la momentul listării.
Evoluția din primele două zile a acțiunilor Facebook nu înseamnă că acestea nu vor mai crește, dar pentru ca rețeaua de socializare să poată merge pe urmele Google (care a crescut de șapte ori de la listare, în august 2004), trebuie să recâștige încrederea investitorilor, iar misiunea va fi foarte dificilă.