Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită ieri-dimineață în mod controlat din cauza unei defecțiuni, acum funcționând un singur reactor. În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură prin intermediul celor două reactoare nucleare cu capacități egale circa 20% din producția națională de energie electrică.
Situația se suprapune peste seceta extrem de gravă care a afectat puternic producția de energie hidro, săptămâna trecută, în unele intervale orare Hidroelectrica ajungând să producă aproape cât parcurile eoliene deși compania are o capacitate de producție de circa zece ori mai mare.
În acest moment, producția de energie din România este asigurată în proporție covârșitoare de termocentralele pe cărbuni sau pe gaze, cei mai scumpi producători de “lumină”.
Nu se știe când va fi repornit
“Reactorul Unității 2 a fost oprit pentru repararea unei scăpări de apă demineralizată care nu permite funcționarea în continuare în condiții optime a unității. Repornirea unității și sincronizarea la sistemul energetic național vor avea loc după finalizarea și respectiv după efectuarea testelor care se impun în astfel de situații, în conformitate cu procedurile centralei”, spun reprezentanții Nuclearelectrica.
Odată cu ieșirea din funcțiune a unui reactor nuclear, au fost luate o serie de măsuri rapide pentru a compensa deficitul format: puțina apă din bazinele de acumulare a fost folosită în hidrocentrale până când unitățile termo au putut porni pentru acoperirea golului format.
Eforturi pentru a ține becurile aprinse
“Producția de energie hidro a crescut pentru că s-a folosit apa din lacurile de acumulare, dar și pentru că Dunărea a fost un pic mai mare. Am dat dispoziții pentru intrarea în funcțiune a noi grupuri termo, dar acest lucru durează circa 7-8 ore și de aceea între timp a trebuit să ne folosim de energia hidro disponibilă”, a explicat Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica.
Astfel, datele transmise în timp real de transportatorul național de energie electrică arătau că ieri în jurul orei 16:00, 40,8% din energie produsă venea din termocentrale pe cărbuni, 21,7% era realizată de unitățile care funcționau pe hidrocarburi (păcură sau gaze), 24,6% era aportul producției hidro, 8,8% era generată de singurul reactor care mai funcționa la Cernavodă, iar 4% venea din parcurile eoliene.
Creșterea producției hidro a fost una de conjunctură pentru că hidrocentralele pornesc mult mai rapid față de termocentrale, iar golul creat de oprirea Unității 2 de la Cernavodă trebuia umplut rapid. Odată ajunse termocentralele la producția maximă, producția hidro urma să scadă, potrivit explicațiilor lui Lohan.