Seceta va afecta și recoltele agricole de toamnă, respectiv grâul și rapița, după ce în această vară temperaturile ridicate și lipsa ploilor au redus producțiile de cereale și plante oleaginoase cu până la 40% provocând pierderi de încasări estimate la 1 miliard de euro.
Grâul și rapița, cele două culturi aflate acum sub risc, acoperă împreună între 1,5 și 2 milioane de hectare de teren agricol, adică 25% din total, valoarea celor două recolte ridicându-se în ultimii ani în medie la aproximativ 1 miliard de euro, potrivit calculelor ZF.
“Din păcate se anunță și această toamnă cu destul de mari probleme în ceea ce înseamnă seceta. Ne gândim în primul rând la suprafața însămânțată cu rapiță, ne gândim la ce se va întâmpla cu zona de însămânțări la grâu. Sper să nu fie probleme. Deocamdată e devreme să facem previziuni, dar lucrurile, așa cum arată astăzi, nu arată foarte bine”, a declarat ieri Daniel Constantin, ministrul agriculturii.
Cu toate că fermierii nu au nicio protecție reală în fața secetei, iar anul acesta pierderile de încasări provocate de secetă sunt de 1 miliard de euro, șeful de la agricultură s-a limitat să declare că instituția pe care o conduce pregătește în prezent măsurile necesare astfel încât să prevină “oarecum” efectul pe care l-ar putea avea seceta.
Deși piața agricolă locală este expusă an de an riscurilor meteo, fermierii continuă să nu aibă nicio protecție în fața secetei, în condițiile în care sistemul de irigații este aproape în totalitate nefuncțional. La un total de 8,3 milioane de hectare de teren arabil, în acest an au fost “udate” doar 1%, adică 100.000 de hectare.
Cu puține opțiuni la dispoziție, agricultorii români continuă să se expună riscurilor. Astfel, în prezent fermierii parcurg ultimii pași pentru a finaliza semănatul recoltelor de toamnă (grâu și rapiță), datele din piață arătând că suprafețele acoperite cu grâu sunt estimate la 1,5-1,6 milioane de hectare în timp ce rapița va reprezenta numai 300.000-400.000 de hectare.
Fermierii spun la unison că primele semne din teren nu sunt pozitive, dar în același timp ei subliniază că situația nu este la fel de severă precum cea din perioada similară a anului trecut.
“Sunt probleme, dar nu în toate zonele țării. Spre exemplu, în Bărăgan a plouat la sfârșitul lunii septembrie și situația nu este așa de gravă, dar în alte zone precum Dobrogea sau anumite părți din Moldova sau Oltenia au apărut deja probleme. E prea devreme acum pentru tras concluzii pentru că un an poate începe mai slab și să se termine bine sau invers”, a explicat Nicolae Sitaru, un agricultor din județul Ialomița, care exploatează 2.000 de hectare de teren.
La polul opus al țării, în județul Bihor, Ioan Cuc, administrator al companiei Patrol Service, care exploatează peste 5.000 de hectare de teren arabil, spune că în lipsa unui sistem de irigații funcțional, fermierii români riscă să aibă anul viitor pierderi similare cu cele înregistrate anul acesta.
“Problema este că nu avem apă, acesta fiind și factorul limitator. Poți să faci orice fel de tehnologie, dar nimic nu funcționează în lipsa apei. Situația este deja gravă în zonă pentru rapiță, mulți care au pus rapița în august deja au pierdut-o din cauza secetei”, a explicat Ioan Cuc, care gestionează un business agricol de 5,2 mil. euro anul trecut.
Pe fondul secetei, România va termina acest an cu cea mai mare pierdere de recoltă din Uniunea Europeană după ce condițiile meteo nefavorabile au redus cu mai mult de 30% atât producția de porumb, cât și pe cea de porumb. Per total, scăderea recoltelor de cereale este evaluată de Comisia Europeană la 35,8%.
Cu toate acestea, scăderile în volum nu se vor revedea în totalitate și în conturile fermierilor pentru că prețurile pentru principalele materii prime agricole s-au încadrat pe o pantă ascendentă începând cu această vară ca urmare a semnalelor negative privind recolta.
Grâul a ajuns în acest context să se tranzacționeze pentru un preț mediu de 222 euro/tonă, în creștere cu 22% față de cotația medie din 2011, iar prețul porumbului a urcat în același interval într-un ritm similar la 226 euro/tonă.