Colinde, Maria, Fado
Evenimentul finalului de an la ICR Lisabona, concertul de colinde și de fado „Cânticos” susținut de Maria Răducanu, a avut loc miercuri 16 decembrie 2015 de la ora 18 în biserica Santo Antonio din Alfama (foto 1). Răsfățata scenelor internaționale, vocea cu inflexiuni de mătase a Mariei Răducanu este considerată astăzi drept una dintre cele mai reprezentative voci românești din jazz și fusion. Maria Răducanu caută și scoate mereu la lumină noi și noi geme din „desaga bunicilor”. O selecție de astfel de piese scânteietoare a fost oferită și de această dată spectatorilor portughezi, lor adăugându-li-se și câteva titluri din repertoriul de fado, gen pe care Maria Răducanu îl abordează cu sensibilitate și prospețime când i se oferă ocazia. Biserica Sfîntul Anton, o construcție barocă aflată la intrarea în cartierul lisabonez Alfama, este ridicată pe locul în care s-a nascut în anul 1191 Sfântul Anton de Lisabona, cunoscut în afara granițelor Portugaliei drept Sfântul Anton de Padova, protectorul copiilor și „Sfântul tuturor” (Papa Leon al XIII-lea). Biserica este ținta unui pelerinaj anual exuberant dedicat foarte iubitului său patron. Biserica a fost consacrată în 1982 prin vizita Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea. (Gelu Savonea)
Cărți digitale, Perjovshi, Vălcan în Brazilia
La sfîrșitul anului 2015 a fost lansată la Rio de Janeiro editura Zazie care își propune să publice cărți digitale distribuite în mod gratuit de pe site-ul său de internet www.zazie.com.br. Creată de scriitoarea și artista Laura Erber, profesoară la Universitatea Unirio, în colaborare cu criticul de artă Karl Erik Schøllhammer, profesor la Universitatea Catolică din Rio de Janeiro, noua editură își propune să difuzeze colecții care să realizeze forme de contact între limbajele artistice și discursurile care le traversează și le catalizează. Prima colecție oferită publicului a fost Ninguém mais sabe alcătuită din cărți individuale de desen urmate de un scurt comentariu al autorilor asupra modului în care înțeleg ei ce înseamnă a desena. Colecția va regrupa atât artiști cu un parcurs deja recunoscut pe plan internațional cât și desenatori amatori, încercând să inventarieze un evantai cât mai larg de perspective asupra desenului ca limbaj și ca procedeu. Printre primele apariții ale acestei colecții se numără volumul artistului român Dan Perjovschi – dRaw.
La începutul anului 2016 vor fi publicate primele titluri din colecția Pequena Biblioteca de Ensaios consacrată traducerii și publicării unor eseuri de teoria și critica artei, istoria și istoriografia artei, teorie și critică literară, filosofie, arhitectură, design etc. Vor fi puse astfel la dispoziția publicului brazilian eseuri care ies în evidență atât prin limbajul lor special cât și prin capacitatea de a interveni în dezbaterea teoretică și critică. Primele texte publicate îi vor avea ca autori pe Ciprian Vălcan (România), Boris Groys (Germania, SUA), Anton Vidokle (Germania), Jean-Cristophe Bailly (Franța).
Sediul ICR Londra sub „tirul” laserelor
Maiestuosul palat în stil clasicizant, construit în primele decenii ale secolului al XIX-lea și intrat în posesia statului român în anul 1937 – ca Legație, reședință ambasadorială și, din anul 2006, ca sediu al ICR Londra –, și-a regăsit exteriorul strălucitor grație unui amplu proiect de renovare, derulat de Ministerul Afacerilor Externe și echipa londoneză a Institutului.
Lucrările au început în urmă cu patru luni și au presupus intervenții extinse și meticuloase, de reparație și chiar restaurare, ce au îndepărtat de pe cei aproximativ 1.800 m2 de fațadă efectele multor ani de intemperii. Intervențiile au fost cu atât mai laborioase, cu cât imobilul, ultilizat în principal de ICR Londra, dar și de Ambasada României pentru acțiunile cu caracter protocolar, este o clădire de patrimoniu supusă celui mai strict regim de protecție din Marea Britanie, Grade I.
Pentru a marca sfârșitul lucrărilor și a celebra noua înfățișare exterioară a venerabilei clădiri, liniile pure ale edificiului, precum și ornamentele elegante au fost învăluite în lumină și animate (foto 2), printr-un spectacol de video-mapping realizat de artistul vizual Ion Cotenescu (VJ Cote), care a pus în evidență atât frumusețea clădirii, cât și bogata ei istorie. Proiecția de fascicole luminoase, organizată în seara de 16 decembrie, a folosit contururile și elementele decorative ale palatului pentru a spune povestea construcției clădirii, a primilor locatari – familii aristocratice și ale înaltei burghezii britanice – și a diplomaților care au prezidat achiziția ei, ca Nicolae Titulescu, sau au lucrat aici de-a lungul anilor, ca Matyla Ghica, Brutus Coste ori Mircea Eliade.
În plus, pe toată durata serii, fațada secundară dinspre piață a fost îmbrăcată, cu spoturi luminoase, în culorile naționale ale României. Bineînțeles, nu au lipsit, proiectate de data aceasta în holul somptuos de la intrarea în Institut, nici imaginile de la evenimentele curente care fac din Belgrave Square nr. 1 adresa culturii române din Marea Britanie. Seara a avut și o componentă muzicală, oferită de DJ Nico de Transilvania, iar recepția de la sfârșit a anunțat – prin cozonaci, covrigi, mere și vin fiert – apropierea marii sărbători a Crăciunului.