Lagarde, cel de-al 11-lea șef al Fondului Monetar Internațional (FMI) și prima femeie care a devenit managing director de la crearea acestuia în 1944, se va întâlni cu autoritățile române și factorii de decizie politici, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat, societății civile și mediului academic pentru a discuta despre perspectivele economice actuale și provocările viitoare, conform informațiilor transmise de FMI.
România a intrat în acest an pe „radarul“ șefilor marilor instituții financiare internaționale. Șefa FMI vine în România după ce la începutul lunii mai ajungea la București Jim Yong Kim, președintele Băncii Mondiale, iar în iunie a venit Sir Suma Chakrabarti, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Vizitele celor trei mari șefi de instituții financiare internaționale în România, care s-au succedat într-un interval de trei luni, vin după ce în luna martie ajungea la București și Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI).
Pentru a face față crizei România a devenit unul dintre cei mai mari clienți ai FMI din Uniunea Europeană și continuă în mod atipic să beneficieze și de asistența tehnică și financiară a Băncii Mondiale, aflându-se pe locul al treilea ca volum al investițiilor în portofoliul BERD.
La sfârșitul lunii iunie FMI a avizat încheierea „cu succes“ și a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ținte și de întârzierea reformelor, acceptând și de această dată trei derogări, una dintre acestea vizând desigur arieratele. Acordul preventiv cu FMI și Comisia Europeană urma să se concentreze, pe lângă stimularea economiei, pe adâncirea reformelor structurale, atragerea unor investitori strategici pentru companiile de stat și reducerea arieratelor.
În ceea ce privește eficiența programelor cu FMI persistă încă semne de întrebare.
România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor și majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriașe și să genereze arierate.
În 2011 România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-și asigura credibilitatea pe piețele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecția managerilor privați au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate.
Nici FMI nu pare să fie mulțumit de ritmul de creștere economică, considerând că pentru o țară ca România avansul PIB ar trebui să fie de 3-4%. Pentru acest an autoritățile și FMI estimează o creștere economică de 1,6%, după un avans de doar 0,7% în 2012.
Istoria acordurilor României cu FMI a început în urmă cu aproape 40 de ani. După 1990 România a semnat șapte acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoțit de un împrumut, condiționat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformă.
Totodată, au existat două acorduri stand-by preventive. Aceste acorduri de după ‘90 au un element comun: guvernatorul BNR Mugur Isărescu. La ultima conferință de presă guvernatorul BNR a spus că recomandă încheierea unui nou acord afirmând că nu crede că România ar reuși să își consolideze credibilitatea stând pe picioarele ei.
România pare că nu poate să se lipsească de un nou „certificat de credibilitate“ din partea Fondului.
De altfel, după vizita lui Lagarde, o misiune a FMI condusă de noul negociator-șef Andrea Schaechter se va afla la București pentru discuții privind un nou acord.
Istoria acordurilor României cu FMI
-
Istoria acordurilor României cu FMI a început în urmă cu aproape 40 de ani, în anul 1975. Cu excepția guvernelor Isărescu și Tăriceanu, celelalte guverne postdecembriste au încheiat acorduri de finanțare cu instituția financiară internatională, fără însă să le respecte pe cele mai multe.
-
După 1990, România a semnat șapte acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoțit de un împrumut, condiționat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformă. Totodată, au existat două acorduri stand-by preventive.
-
Până la începutul crizei financiare, un singur acord, cel din 2001, a fost cu greu dus până la capăt, după numeroase derogări și întârzieri, fiind finalizat în luna octombrie a anului 2003. La începutul lunii iulie 2004 a fost încheiat un nou acord stand-by, preventiv de această dată. Programul nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.
-
În primăvara anului 2009, România a convenit asupra unui pachet de finanțare externă de la FMI, UE, Banca Mondială și BERD în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria țării și aproape jumătate din bugetul pe 2009. FMI a decis să pună la dispoziția autorităților fonduri de circa 13 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani.
-
România a finalizat în iunie 2013, după o prelungire de trei luni, un acord preventiv cu FMI și UE de 5 mld. euro, parafat în 2011.
Șefii FMI după 1990. Cine a venit în România
Cine este Christine Lagarde
-
S-a născut la 1 ianuarie 1956 în Paris într-o familie de profesori;
-
A absolvit Dreptul la Universitatea din Paris și a obținut un master în Științe politice la Institutul de studii politice din Aix-en-Provence;
-
A fost membră a echipei naționale a Franței de înot sincron;
-
S-a alăturat firmei de avocatură Baker & McKenzie în 1981, iar în 1999 a devenit prima femeie care a preluat funcția de președinte al companiei în 1999;
-
Înainte de a intra în politică, a fost avocat antritrust în Statele Unite,
-
A fost ministru al comerțului în perioada 2005-2007;
-
În mai 2007 a fost transferată la ministerul agriculturii ca parte a guvernului lui Francois Fillon,
-
Luna următoare s-a alăturat cabinetului în ministerul economiei și industriei;
-
Până să devină șef al FMI, ea a fost ministru de finanțe al Franței (prima femeie care a devenit ministru de finanțe al unei economii G8);
-
A primit titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare în Franța,
-
Din 5 iulie 2011 a preluat funcția de director general al FMI pentru o perioadă de 5 ani;
-
Financial Times a numit-o în 2009 cel mai bun ministru de finanțe din zona euro, iar revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume,
-
Are doi copii
Dominique Strauss-Khan (Franța)
a fost director general al FMI în perioada noiembrie 2007- mai 2011. A făcut o scurtă vizită la București în primăvara anului 2010 în contextul în care România devenise unul dintre cei mai importanți „clienți“ ai fondului, cu un acord de finanțare de aproape 13 mld. euro.
Rodrigo de Rato (Spania)
a condus FMI între iunie 2004 și octombrie 2007, perioadă în care România a „rupt-o“ cu FMI și la nivel internațional apăruseră dezbateri despre rolul și relevanța acestei instituții în contextul economico-financiar al acelei perioade.
Horst KÖhler (Germania)
a fost la conducerea FMI în intervalul mai 2000 – martie 2004. A ajuns în România abia după ce a părăsit funcția de la Washington, venind în 2007 în calitate de președinte al Germaniei. El mai fusese în România în 1999 ca președinte al BERD.
Michel Camdessus (Franța)
a condus FMI în perioada 1987-2000. El a venit la București ca șef al FMI în 1994.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013