Marile economii ale lumii ar trebui să analizeze posibilitatea readoptării modelului în care cursul valutar era raportat la aur, pentru ca astfel să poată ține în frâu fluctuațiile, este de părere președintele Băncii Mondiale.
Robert Zoellick, aflat în fruntea instituției din 2007, scrie într-un editorial din Financial Times că este necesară îmbunătățirea a ceea ce el numește “Bretton Woods II”, sistemul valutar flotant ce datează din 1971, când modelul cursului valutar fix creionat la Bretton Woods a fost abandonat.
Unul împotriva tuturor
Zoellick, un fost oficial al Trezoreriei SUA, crede că soluția ar fi un sistem “care să includă atât dolarul, cât și moneda euro, yenul japonez, lira sterlină și yuanul chinez, care încetul cu încetul capătă un statut internațional”.
El aduagă că “sistemul ar trebui de asemenea să considere aurul ca punct de referință în ceea ce privește așteptările pieței privind inflația, deflația și cursul valutar”.
Viziunile sale contrastează cu sistemul internațional actual, unde președintele chinez a intervenit pentru a stopa aprecierea yuanului, decizie puternic criticată de Statele Unite și alte state pentru că contribuie la adâncirea dezechilibrelor contului curent mondial și pentru că distorsionează piețele de capital.
Conflictele pe probleme valutare ar putea să escaleze în această săptămână, la summitul G20 din Corea de Sud, unde se vor întâlni cei mai puternici oameni politici ai lumii. Planul Statelor Unite de a cere statelor să își stabilească ținte pentru contul curent nu a fost primit bine.
Wolfgang Schaube, ministrul de finanțe german, a “pus paie pe foc” după ce a descris modelul economic american ca fiind “în plină criză” și a criticat decizia Fed de a injecta alte 600 de miliarde de dolari pe piețele financiare.
“Nu există consecvență atunci când americanii acuză chinezii de manipularea ratei de schimb, pentru ca ulterior ei să trimită dolarul în jos în mod artificial cu ajutorul tiparniței băncii centrale.”
Există însă și persoane care cred că decizia Statelor Unite de a tipări monedă este una bună, cel puțin pe termen scurt.
“Decizia Statelor Unite este una foarte bună, pentru că ajută economia, care va deveni mai competitivă. Mai mult, creșterea economică va fi mai rapidă. În timp însă efectul va fi o inflație internă crescută”, crede Dragoș Cabat, analist financiar.
SUA se întoarce împotriva curentului
Deși există voci care cer reutilizarea aurului ca etalon pentru cursul de schimb, majoritatea strategilor și economiștilor privesc ideea cu scepticism pentru că, spun ei, ar putea să conducă la însăprirea politicii monetare, iar creșterea economică și șomajul vor fi cele care vor avea cel mai mult de suferit.
“Nu mai este o idee bună. Odată ce acest sistem a murit nu mai poate fi reînviat. Acum vorbim de o altă filosofie economică. Tipărirea banilor nu mai are legătură cu masa monetară”, spune Cabat.
Sistemul denumit Bretton Woods, care a intrat în vigoare în 1945 și care a fost administrat de Fondul Monetar Internațional, fratele Băncii Mondiale, stabilea rate de schimb fixe, însă ajustabile, care erau legate de cantitatea de aur.
Controalele menite să restricționeze mișcările de capital de la o economie la alta au fost cele care l-au susținut.
“Deși cărțile consideră aurul ca monedă veche, piețele utilizează și astăzi aurul ca un activ alternativ mai sigur”, își susține Zoellick punctul de vedere.
Ideea reinstaurării etalonului aur nu a fost analizată de Statele Unite, principalul deținător de rezerve, cu peste 8.000 de tone, care au luat o decizie controversată, aceea de a da drumul mașinii de tipărit bani. Fed a decis să pompeze circa 600 de miliarde de dolari în economie. Mutarea este una bună pentru Statele Unite, însă ce impact va avea asupra economiei mondiale? Celelalte state spun că nu va face decât să întârzie revenirea economiei.
Președintele băncii centrale americane Ben Bernanke a încercat să-i liniștească însă pe toți cei care s-au arătat îngrijorați de noile măsuri ale Fed, spunând că programul este doar o politică monetară convențională, realizată prin intermediul unor instrumente diferite.
În aceste condiții, summitul de la Seul din această săptămână pare un ultim test pentru statele din toate colțurile lumii în ceea ce privește cooperarea.