Șeful BCE cere înființarea unui minister de finanțe al zonei euro

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE) Jean-Claude Trichet cere in­tervenții mai dure în zona euro pentru rezolvarea pro­blemelor fi­nanciare și sugerează crearea unui minister al finanțelor pentru uniunea monetară, într-un moment în care liderii europeni se grăbesc să ajute Grecia pentru a preveni acutizarea crizei de pe continent, scrie Wall Street Journal.

Trichet, al cărui mandat în fruntea BCE se apropie de final, a propus o serie de mo­di­ficări radicale pentru îmbunătățirea sta­tu­tului zonei euro ca bloc al unei monede co­mune, în condițiile în care mai multe state membre se confruntă cu probleme legate de datorii. “Ar fi prea îndrăzneț să ne închi­pu­im pentru o structură economică cu o sin­gu­ră piață, o monedă unică și o singură ban­că cen­trală un minister al finanțelor pentru în­treaga uniune?”, se întreabă oficialul BCE.

El a menționat că în cazul în care o țară salvată cu bani din exterior nu face progrese cu programul de ajustare fiscală, ar putea fi necesar un al doilea pas, care ar putea implica creșterea gradului de influență pe care autoritățile din zona euro o au în crearea politicilor economice ale unui stat, dacă acestea “dera­iază” într-un mod distructiv.

Oficialul a sugerat că autoritățile zonei euro ar putea avea “drept de veto asupra anumitor decizii refe­ritoare la politicile economice naționale”, iar acest drept ar putea fi exercitat în special în cazul problemelor le­gate de cheltuieli ma­jore și competitivitatea țării respective.

Un minister de finanțe al zonei euro ar avea un buget federal de amploare, respon­sabilități decizionale și de supraveghere și, în plus, ar re­prezenta uniunea monetară în fața instituțiilor financiare inter­naționale.

Trichet este unul dintre arhi­tecții tratatului de la Maastricht, prin care s-au pus bazele zonei euro. Sugestiile lui vin cu doar câteva luni înainte de a se retrage de la șefia BCE și într-un moment în care liderii europeni se grăbesc să pună pe picioare un al doilea program de salvare pentru Grecia. Irlanda și Portugalia au fost, de asemenea, forțate să ceară ajutor financiar extern de creșterea costurilor de finanțare de pe piețe, în condițiile în care investitorii se tem că aceste state nu-și vor putea reduce deficitele bugetare.

Rezolvarea problemelor Greciei a pus BCE în opoziție cu majoritatea liderilor europeni, care par să accepte o restruc­turare, chiar dacă ușoară, a datoriilor elene. Oficialii BCE au respins cu hotărâre varianta restructurării pentru că se tem că dacă Greciei îi va fi permisă renegarea unei părți din obligațiile financiare, se va crea un precedent de care s-ar putea folosi și alte state cu probleme.

Oficialii BCE susțin, în schimb, că Atena trebuie să urmeze calea austerității pe care s-a angajat când a acceptat anul trecut pachetul de finanțare de 110 miliarde de euro de la UE și FMI.

În cazul unei restructurări, BCE ar avea de suferit alături de investitorii privați pentru că deține obligațiuni în valoare de 76 de miliarde de euro emise de statele din zona euro confruntate cu dificultăți financiare.

Recent, vicepreședintele BCE Vitor Constancio a declarat că instituția nu a in­di­cat niciodată că se împotrivește oricărei for­me de implicare a sectorului privat într-un nou pachet de măsuri pentru Grecia, dar că se opune ferm unei restructurări directe a datoriilor.

El a menționat că intențiile băncii au fost mereu de a evita declanșarea unui default tehnic, așa cum încearcă și liderii europeni cu cel de-al doilea pachet de ajutor pentru Grecia.
La baza crizei din zona euro stau o serie de deficite, fiscale, de capital bancar, de lichiditate sau de productivitate, scrie Wall Street Journal. Cel mai important deficit este însă cel al lipsei de autoritate politică. Fără un curaj mai mare din partea liderilor europeni, următoarea criză nu va mai putea fi evitată, comentează un editorialist al cotidianului american.


Moody’s: Probabilitate de 50% ca Grecia să intre în incapacitate de plată

Agenția americană de rating Moody’s a redus ratingul datoriilor elene de la “B1” la “Caa1”, cu perspectivă negativă, ceea ce dă Greciei posibilitatea de 50% de a intra în incapacitate de plată, scrie Bloomberg.

“Principalele motive care stau la baza retrogradării ratingului sunt creșterea riscului ca Grecia să nu reușească să recapete controlul datoriilor fără restructurarea acestora și creșterea probabilității ca susținătorii statului elen (FMI, BCE și UE) să ceară creditorilor privați să participe la restructurarea datoriilor ca o condiție pentru acordarea de noi ajutoare financiare”, se arată în raportul Moody’s.

Aceste riscuri implică șanse cel puțin egale de default, menționează agenția, care adaugă că, într-un interval de cinci ani, 50% din statele, companiile nefinanciare și instituțiile financiare cu ratingul Caa1 au intrat în incapacitate de plată. Grecia a reacționat la retrogradarea ratingului spunând că decizia nu ia în calcul angajamentele guvernului de a atinge țintele fiscale pentru anul acesta și accelerarea programului de privatizări.


Europa se confruntă cu o criză a datoriilor, nu cu una a monedei euro

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Europa nu se confruntă cu o criză a monedei euro, ci cu una a datoriilor, iar Uniunea Europeană rămâne hotărâtă să protejeze moneda comună, potrivit Bloomberg. “Nu avem o problemă a euro în Europa. Avem mai mult un fel de problemă a datoriilor. Piețele financiare pun sub semnul îndoielii dacă anumite state din UE își pot ține sub control datoriile pe termen lung”, a afirmat oficialul german.

Merkel a adăugat că Germania este hotărâtă să apere euro, iar perspectivele de creștere ale celei mai mari economii europene sunt foarte bune. Comentariile cancelarului vin în condițiile în care lideri europeni discută un al doilea pachet de salvare pentru Grecia pentru a ajuta acest stat să evite intrarea în incapacitate de plată și accentuarea crizei din regiune.

“Uniunea economică și monetară trebuie să fie o comunitate care împărtășește responsabilitatea. Este în interesul nostru comun să acoperim slăbiciunile structurale ale fiecărui stat”, a spus Merkel. Oficialul a subliniat că euro s-a apreciat cu mai mult de 17% în raport cu dolarul în ultimele 12 luni, ceea ce afectează exportatorii europeni.