“2011 a fost anul stabilizării după ce în 2010 am traversat faza cea mai acută a procesului de restructurare. Suntem mulțumiți de modul în care s-a transformat banca, dar lucrurile nu se opresc niciodată. Suntem încă într-o etapă de eficientizare și suntem pregătiți de o nouă restructurare dacă această criză se va acutiza și creditarea va întârzia să își revină, pentru că singurul control pe care îl ai este cel al cheltuielilor”, a declarat Nicolae Surdu, directorul general al Băncii Carpatica, într-un interviu acordat ZF.
Carpatica, o bancă de talie redusă controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, se pregătește acum să revină pe profit după ce pierderile s-au redus de șase ori în primul semestru, până la 18,7 milioane de lei, datorită presiunii mai mici asupra portofoliului de credite, afectat puternic de întârzierile la plată în ultimii doi ani.
Banca a trecut printr-o reorganizare dură anul trecut, când au fost închise sucursalele neprofitabile, au fost externalizate o serie de activități și un sfert din angajați au plecat din bancă.
“Ca buget suntem destul de aproape de a trece pe plus și există posibilitatea ca banca să treacă ușor pe profit anul acesta. Așteptăm vânzări mai mari de credite în trimestrul al patrulea și o creștere a recuperărilor de provizioane.
Strategia a fost să curățăm bilanțul încă de anul trecut pentru ca mai departe să ne concentrăm pe partea de vânzări”, afirmă Surdu. El spune că volumul provizioanelor pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante constituite în primele opt luni din 2011 a reprezentat numai 16% din volumul de provizioane constituit în perioada corespunzătoare a anului trecut, iar în ultimele două luni recuperările de provizioane au fost suficient de mari încât să acopere provizioanele nouconstituite.
Carpatica încheiase anul trecut cu o pierdere de 155 milioane de lei (aproape 37 mil. euro), după ce a constituit provizioane nete de 49 mil. euro.
Revenirea pe profit a băncii depinde însă de evoluția crizei, spune șeful Carpatica, în condițiile în care o accentuare a acesteia ar încetini vânzările de credite.
Creditele noi acordate populației au crescut de 1,5 ori în primele opt luni comparativ cu volumul de credite acordate pe parcursul anului trecut, în timp ce în cazul companiilor media lunară este cu 45% mai mare decât în aceeași perioadă din 2010. Estimările băncii indică o dublare a volumului de credite noi în 2011 față de anul trecut.
“Chiar dacă vânzările de credite au crescut semnificativ față de 2010, viteza de rambursare continuă să fie mai mare, astfel că veniturile nu sunt la nivelul la care neam dori. Nici randamentele la titlurile de stat nu mai sunt la fel de mari ca anul trecut, când o parte din profitul operaț ional s-a datorat portofoliului de titluri de stat.” Surdu spune că firmele preferă în această perioadă creditele pe termen scurt și mediu în lei în condițiile în care presistă incertitudinea legată de viitor. Companiile mici au fost primele afectate de criză, susține acesta, dar vor fi și primele care își revin deoarece sunt mai flexibile și mai inovative.
“Este îmbucurător faptul că în ultimele șase luni reticenț a clienților a început să se diminueze treptat.” Banca încearcă acum să meargă spre domenii precum agricultura și industriile colaterale, unde Surdu apreciză că există un potențial de dezvoltare foarte mare, dar care este încă neexploatat.
Carpatica s-a dezvoltat inițial ca o bancă pentru companii, segmentul de retail fiind dezvoltat abia în ultimii ani. Cele mai multe împrumuturi vândute pe acest segment în acest moment sunt credite de refinanțare (circa 45%). Circa 30% din creditele noi sunt împrumuturi de nevoi personale, iar un sfert sunt finanțări pentru achiziția de locuințe.
Carpatica se bazează în principal pe depozite, iar Surdu spune că se simte o concurență mai strânsă pentru resursele atrase de la clientelă, în condițiile în care și băncile cu acționariat străin încearcă să obțină mai multe resurse direct de pe piața locală. El afirmă că pentru a se dezvolta banca are nevoie de un acționar strategic și că există discuț ii în acest sens, fără a oferi însă mai multe detalii.
“Banca va avea nevoie de un investitor strategic, cu o putere financiară mai mare. Decizia este însă la latitudinea acționarilor, care sunt conștienți de acest lucru și acționează în consecință. Discuțiile sunt permanente.”